Cea mai frumoasa poveste Vol.3. O tara se construieste zi de zi

Nu putem evada din istoria noastră. Nici măcar după un secol. Pentru că Istoria ne cuprinde și încă se scrie, atât prin marile evenimente sociale și politice care ne jalonează prezentul, cât și prin gesturile mărunte ale fiecăruia dintre noi.
Citește tot rezumatul cărții Cea mai frumoasa poveste Vol.3. O tara se construieste zi de zi... Așa a fost și în urmă cu o sută de ani, când Primul Război Mondial și sfârșitul marilor imperii au creat contextul propice pentru înfăptuirea Unirii. Însă cei de atunci nu au pus capul pe pernă în România Mică pentru că a doua zi să se trezească în România Mare. Țara s-a construit prin mari eforturi politice și diplomatice, uneori abil și cu pragmatism sau profitând de auspiciile favorabile ale Istoriei, alteori cu sânge. Cei care au făcut-o merită să rămână în memoria noastră mai mult decât ca niște nume de străzi, pentru că oameni ca Ion I.C. Brătianu, Henri Mathias Berthelot sau Iuliu Maniu au fost figuri hotărâtoare pentru timpul și lumea în care au trăit.   Despre destinele lor fascinante, precum și despre ale altor iluștri (ne)cunoscuți cărora le datorăm cine suntem astăzi aflați în acest al treilea volum dintr-o veritabilă halimă autohtonă: o sută și una povesti adevărate despre devenirea noastră, prin care autorul ne convinge ca o țară, la fel ca Unirea, se construiește zi de zi. Fragment din cartea "Cea mai frumoasă poveste Vol.3. O țară se construiește zi de zi" de Adrian Cioroianu: "Dragi prieteni ai Istoriei, cum se știe, cea mai iubită regină a României, frumoasă și inteligența Regina Maria, era pe jumătate rusoaică. Cealaltă jumătate avea sânge britanic. Altfel spus, Regina Maria era vara Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei și totodată nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii. Ei bine, vom vedea în aceste pagini ce era să pățească din partea unor bolșevici ruși această preaiubită de români regină.  Povestea noastră se petrece în orașul Roman, Moldova românească de astăzi. În timpul primului război, vechiul târg al Romanului a avut o mare importanță - el se află (la fel ca azi) pe drumul dintre București, Focșani și Iași. Germanii doreau să ajungă mai repede la Iași, noi doream să-i împiedicăm. Și iată că, în februarie 1917, a izbucnit revoluția rusă.  După izbucnirea revoluției din Rusia, trupele țariste, care erau singurul nostru aliat din zonă, au devenit impredictibile. Într-o bătălie rușii luptau vitejește, drept care au avut un mare rol în victoriile noastre din vară 1917, dar imediat după puteau dezerta de pe front și nu-și mai ascultau ofițerii. Familia Regală a României, aflată în refugiu la Iași, a înregistrat alarmată transformarea armatei țariste în ceea ce Regina Maria numea, cu eleganța ei caracteristică, “cete de ruși gălăgioși”. Problema era că soldații ruși cuceriți de ideile bolșevice își imaginau că pot doborî inclusiv monarhia din România, pentru a instaura și aici puterea sovietelor — așa cum avea să se întâmple în Ungaria, în anul 1919.  Adevărul este că țăranul român ajuns soldat pe frontul Primului Război Mondial, oricât de modest educat ar fi fost, n-a avut încredere în agitatorii bolșevici — pentru că erau prea gălăgioși pentru gustul lui, plus că promiteau prea mult (ceea ce chiar și un om cu sumară educație își putea da seama). Pe de o parte, românii simpli își iubeau din generație în generație dinastia, cu deosebire după anul 1877, anul independenței. Pe de altă parte, în martie 1917, Regele Ferdinand al României le-a promis soldaților săi de pe front că vor urma reforme agrară și electorală — de reținut că soldații l-au crezut pe regele lor și, din acest motiv, bolșevismul n-a avut succes printre romani.  Și astfel ajungem în nucleul poveștii reale pe care mi-a reamintit-o prietenul Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie din Brașov. Spre sfârșitul lui aprilie, în anul 1917, Regina Maria făcea cu trenul o deplasare la sud-vest de Iași (unde se află în refugiu, am văzut mai sus), pentru a vizita spitalele militare din zona Roman. Numai că, în micul oraș Roman, garnitura redusă a Reginei României a atras atenția unor soldați ruși, care părăsiseră frontul și umblau alandala și flamânzi (și probabil sub influența alcoolului) în zona gării din oraș. În fața unei femei îmbrăcate în blănuri și care părea singură, rebelii ruși au prins curaj și au spus că “ei au aflat că în lume nu mai sunt nici regi și nici regine și că poporul este stăpân peste ce vrea el”. Dar Regina României i-a contrazis." Citește mai puțin...