Dreptul la viata

Dreptul la viață - Tratamente medicale. Lista medicamentelor compensate Cuprins:   1. Ordonanța președințială. Finalizarea procesului de negociere și încheierea contractului de tip cost - volum țin de interesul legitim privat al deținătorilor de autorizație de punere pe piață a medicamentelor care participă la procesul de negociere și nu este un atribut exclusiv de putere al autorităților publice de a emite astfel de decizii finale de includere condiționată în lista medicamentelor compensate, în condițiile în care aceștia nu doresc finalizarea procesului de negociere/25 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr.
Citește tot rezumatul cărții Dreptul la viata... 1231 din 28 martie 2017 2. Începând cu data intrării în vigoare a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 861/2014, evaluarea tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din respectiva listă, este un proces continuu prin care se asigură accesul bolnavilor la medicamente în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Demonstrarea intervenirii unei amânări, respectiv a unui eșec al negocierilor dintre autoritățile publice și deținătorii autorizațiilor de punere pe piață este determinantă pentru evaluarea conduitei părților/ 31 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 831 din 3 martie 2017 3. Analiza cererii de includere necondiționată în Lista nu poate fi făcută decât în raport cu normativele în vigoare la momentul analizei. Faptul că actualmente includerea necondiționată în Listă a medicamentului propus de reclamantă nu mai este posibilă tocmai prin aplicarea principiului, tempus regit actum” nu conduce însă la ideea lipsei unui remediu efectiv în sensul art. 13 din CEDO pentru reclamanta de a pretinde și dobândi în condițiile legii despăgubiri pentru dauna suferită ca urmare a neincluderii medicamentului propus de aceasta în Listă la momentul adoptării deciziei vătămătoare de către autoritatea intimate/ 36 4. Ținând cont de circumstanțele concrete ale cazului (gravitatea bolii, stadiul avansat în care se află, costul foarte ridicat al tratamentului și constrângerea financiară evidentă în care se află reclamantul), dreptul invocat de acesta (dreptul la viață) se poate realiza în concret numai prin extinderea indicației terapeutice pentru Trastuzumab (Herceptin) și la afecțiunea cancer gastric metastatic cu HER2 pozitiv (pe lângă indicația pentru cancer mamar), astfel încât medicamentul să poată fi compensate/ 45 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 4034 din 14 decembrie 2016 5. Ordonanța președințială. Medicamentul având DCI Pembrolizumabum inclus de CNAS pe lista medicamentelor decontate 100% pentru afecțiuni oncologice similare. Recomandarea medicilor curanți pentru a efectua tratamentul cu acest medicament care funcționează pentru afecțiunea reclamantei. Analiza eronată a condiției neprejudecării fondului/aparenței dreptului deoarece nu a fost parcursa vreo etapă a procedurii reglementate prin Ordinul nr. 861/2014 în ceea ce privește afecțiunea de care suferă reclamanta. Constatare eronată în sensul că, în situația acestor acțiuni, instanța de judecată s-ar substitui instituțiilor specializate în ce privește prescrierea ariei de utilizare a unui medicament, pentru a gira utilizarea acestuia de către reclamanta, prin admiterea acțiunii acesteia, în afara testelor medicale de specializate, consacrate în cercetarea medicală și farmaceutică/52 Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 1027 din 27 decembrie 2019, definitivă prin Decizia nr. 1564 din 11 martie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal 6. Ordonanța președințială. Medicamentul Avăștin, conform rezumatului caracteristicilor produsului, este autorizat pentru indicațiile terapeutice: cancer de colon sau de rect care este metastazat; cancer de san metastazat; cancer pulmonar altul decât cel cu celule mici; cancer renal; cancer ovarian epitelial, fără însă a fi autorizat și pentru indicația în tratamentul formațiunii tumorale-parieto-occipitale. Aparența dreptului, privită din perspectiva utilității terapiei cu moleculă în discuție și a șanselor reale de reușită a tratamentului solicitat de recurență reclamantă, este justificată în cauză, a reținut instanța de recurs – Înalță Curte de Casație și Justiție. Rezultă din cuprinsul prospectului medicamentului, depus la dosarul de recurs, contrariul și anume indicația terapeutică în cazul glioblastomului recidivat, indicație recunoscută începând cu lună decembrie 2017 de alte state/ 62 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4242 din 26 septembrie 2019 7. Ordonanța președințială. S-a solicitat asigurarea tratamentului medical gratuit, în mod provizoriu, până la soluționarea pe fond a cererii de includere pe Lista medicamentelor decontate a celui vizat. Cererea a fost respinsă considerându-se că nu e îndeplinită condiția vremelniciei solicitat pe motiv că dispunerea tratamentului ar conduce la judecarea fondului. S-a considerat că asigurarea tratamentului presupune că, în prealabil, acel tratament să fie inclus în lista aprobată prin HG nr. 720/2008 cu modificările și completările ulterioare, operațiune pentru care solicitantul trebuie să depună la autoritatea competență – Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale - o documentație de specialitate, complexă, care urmează a fi supusă unei analize de oportunitate lăsată la latitudinea autorităților publice competente din sfera puterii executive, instanța de judecată neputându-se substitui acesteia. Totuși, obiectul cererii de ordonanță președințială nu l-a constituit includerea medicamentului pe listă, ci doar asigurarea tratamentului, în mod provizoriu până la soluționarea pe fond a acțiunii privind aducerea la îndeplinire a obligației de trecere a medicamentului în lista/69 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 871 din 2 martie 2018 8. Ordonanța președințială. Prețul ridicat al medicamentului solicitat și procedura îndelungată necesară includerii acestuia în lista medicamentelor compensate pentru afecțiunea de care suferă reclamantul justifică urgența luării măsurilor care se impun prin care să fie asigurat medicamentul respectiv în regim de compensare 100% /77 Înălța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 381 din 31 ianuarie 2019 9. Ordonanța președințială. Dispunerea măsurii provizorii de asigurare a hrănirii intravenoase zilnice, conform indicațiilor medicului curant, iar în subsidiar, decontarea hrănirii intravenoase, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la data pronunțării asupra fondului litigiului, este de natură să contribuie la protejarea dreptului la viață al reclamantului, drept consacrat atât de art. 22 din Constituția României, cât și de art. 2 din Convenția europeană privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului, căruia îi corespunde obligația corelativă a statului de a asigura respectarea acestui drept prin luarea măsurilor necesare în acest sens /86 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5164 din 30 octombrie 2019 10. Ordonanța președințială. Indicația terapeutică pentru care intimatul - reclamant a solicitat tratamentul cu DCI-ul Bevacizumabum, respective glioșarcom, neregăsită în protocolul terapeutic corespunzător administrării și monitorizării tratamentului cu DCI-ul respectiv. Îndeplinirea obligației de asigurare a unei asistențe medicale adecvate pacienților nu reprezintă un tratament preferențial. Condiția neprejudecării fondului raportului juridic litigios decurge atât din condiția referitoare la caracterul provizoriu al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât și din prevederea legală conform căreia ordonanță va putea fi dată chiar și atunci când există judecată asupra fondului/ 96 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3269 din 12 iunie 2019 11. Ordonanța președințială. Obligarea părților pârâte la asigurarea în favoarea reclamantului a medicamentului litigios pentru un interval limitat de timp nu implică măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici să facă imposibilă restabilirea situației de fapt. Aparența de drept rezultă din existența unui aviz pozitiv de includere a medicamentului solicitat în Lista medicamentelor compensate, rezultat din datele transmise de CNAS dar și din informațiile de pe site-ul autorității./ 110 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5047 din 24 octombrie 2019 12. Reclamanții nu mai justifică un interes în susținerea acțiunii introductive, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituiți a spera în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile, atât timp cât medicamentul Yervoy (DCI Ipilimumambum) a fost inclus în sublista corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în regim de compensare 100% /117 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3574 din 26 octombrie 2018 13. Ordonanța președințială. Obligare CNAS la acordarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% a unor medicamente. Având în vedere gravitatea bolii, precum și prețul prohibitiv al tratamentului solicitat, lipsa asigurării acestor medicamente îi pune în pericol chiar dreptul reclamantului la viață, garantat de Constituția României /124 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 2865 din 4 octombrie 2016, definitivă prin Decizia nr. 45 din 10 ianuarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 14. Câtă vreme criteriile de includere în listă sunt fundamentate în mod obiectiv, alegerea acestora intră în marja de apreciere a legiuitorului român, fie că acesta își exercită atribuția la nivel principal, delegat sau secundar, aparținând autorității legislative și executive să stabilească politica în materie de finanțare a programelor în sănătate, instanța de judecată fiind abilitată doar să verifice aplicarea normelor legale existente, iar nu să le adopte ori să le modifice / 133 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 1499 din 26 aprilie 2017, definitivă prin Decizia nr. 47 din 10 ianuarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 15. Ordonanța președințială vizând asigurarea tratamentului gratuit cu medicamentul Erivedge. În favoarea reclamantului nu există aparență de drept, având în vedere că medicamentul în discuție a fost supus evaluării de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale obținând 50 de puncte și nu este recomandat pentru indicația terapeutică vizată de reclamant, aducând un beneficiu clinic minor comparativ cu celelalte terapii existente /146 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 4481 din 5 noiembrie 2018, definitivă prin Decizia nr. 2702 din 22 mai 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 16. Ordonanța președințială. Obligarea la asigurarea medicamentului Avaștin pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare de 100%. Gravitatea bolii (tumora cerebrală temporo-parietală stângă operată - Glioblastom) impune administrarea medicației prescrise de medicii specialiști, viața reclamantului fiind în mod evident pusă în mare pericol/ 151 Curtea de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 175 din 2 decembrie 2019 17. Ordonanța președințială. Obligarea pârâților la asigurarea către asigurații indicați mai sus a medicamentului SYNAGIS pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%. Neadministrarea medicamentului ar aduce grave probleme de sănătate minorei diagnosticată cu boala pulmonară cronică a prematurului, probleme ireversibile, atât de natură respiratorie dar și infecțioasă și, față de vârsta fragedă a fetiței, astfel de afecțiuni fiind de natură a-i pune în pericol viața. Imposibilitatea, pentru părinții reclamanți, de a achita contravaloarea medicamentului /157 Curtea de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 68 din 2 aprilie 2019, definitivă prin Decizia nr. 4137 din 19 septembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 18. Ordonanța președințială. Obligarea pârâților la asigurarea către reclamanta cu diagnostic stabilit scleroza multiplă recidivantă, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Fingolimod (denumire comercială Gylenia). Costul medicamentelor necesare reclamantei pentru a întarșia evoluția bolii și pentru a evita episoadele de criză severă presupune un efort financiar major, imposibil de suportat. Aceste costuri se constituie într-un obstacol important pentru accesul reclamantei la terapie, în contextul în care orice întârziere poate aduce consecințe grave în evoluția maladiei /164 Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 95 din 5 aprilie 2019, definitivă prin Decizia nr. 4622 din 10 octombrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 19. Ordonanța președințială. Asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Ocrelizumab. Preț deosebit de ridicat care îl pune pe reclamant în imposibilitatea de a-l achiziționa din resurse proprii. Neadoptarea, până la data pronunțării, a unei decizii de includere sau de neincludere definitivă sub aspectul listei aprobate prin HG nr. 720/2008, termenul maxim de adoptare a acesteia fiind deposit/172 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 157 din 17 ianuarie 2019, definitivă prin Decizia nr. 4764 din 16 noiembrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 20. Ordonanța președințială. Condiția „aparentei dreptului” este îndeplinită, având în vedere că medicamentul Nivolumab (denumite comercială Opdivo) este autorizat pentru punerea pe piață, inclusiv în România, prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene” pentru indicația terapeutică „monoterapie pentru tratamentul limfomului Hodgkin clasic recidivat sau refractar după transplant autolog de celule stem și tratament cu brentuximab vedotin la adulți”, dar pentru ca pacienții să poată beneficia de acest medicament cu titlu gratuit trebuie să se adopte o decizie (hotărâre de Guvern) de includere pe Lista de medicamente compensate/ 189 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 315 din 27 iunie 2019, definitivă prin Decizia nr. 4825 din 16 octombrie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 21. Ordonanța președințială. La data soluționarii cererii de chemare în judecată, în legătură cu medicamentelor Dabrafenib (denumire comercială Tafinlar) și Tramenitib (denumire comercială Mekinist) nu există nicio decizie a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale privind includerea ori nu în listă pentru cele două diagnostice ale reclamantei. Eventuala obligare a părților parâte la asigurarea în favoarea reclamantei a medicamentelor Dabrafenib (denumire comercială Tafinlar) și Tramenitib (denumire comercială Mekinist) pentru un interval limitat de timp nu implică măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici să facă imposibilă restabilirea situației de fapt/ 206 Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 377 din 8 august 2019, definitivă prin Decizia nr. 865 din 13 februarie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 22. Ordonanța președințială. Condiția aparenței dreptului constatată neîndeplinită deoarece producătorul medicamentului nu ar fi înregistrat la autoritățile europene de profil farmaceutic nicio cerere pentru a autoriza punerea în piață a acestui medicament pentru tratamentul astrocitomului anaplazic, a glioblastomului sau oligodendrogliomului, ca atare nu îl recomandă pentru aceste categorii de boala canceroasă. Ignorarea aspectului că medicii curanți au recomandat reclamantelor continuarea terapiei cu medicamentul vizat. Analiza inutilă a procedurii introducerii pe listă DCI a medicamentului, deși obiectul cauzei era asigurarea tratamentului în regim compensatoriu 100%, provizoriu, până la soluționarea acțiunii vizând includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale a medicamentului Bevacizumab (denumite comercială Avăstin) pentru indicația terapeutică Glioblastom. Nota: Prin decizia din 05. 06. 2020, Înaltă Curte de Casație și Justiție a căsat în parte sentința pronunțată și în rejudecarea cauzei, a admis cererea de ordonanță președințială / 223 Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 31 din 14 ianuarie 2020 23. Ordonanța președințială. Presupusele tratamente alternative, cu medicamente ce există deja în lista medicamentelor compensate, nu au nicio relevanță, aprecierea celui mai bun tratament pentru fiecare pacient făcându-se prin prisma situației acestuia, iar nu prin raportare la cazul altor pacienți /238 Curtea de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 387 din 8 august 2019, definitivă prin Decizia nr. 170 din 15 ianuarie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 24. Ordonanța președințială. Neacordarea tratamentului nu este determinată de lipsa dreptului reclamantului la compensarea 100% a acestui medicament ci din considerente de ordin administrativ, respective neelaborarea protocoalelor terapeutice, de autoritățile parâte. Or, nu se pot invoca procedurile administrative pentru a se întârzia acordarea unui drept sau interes legitim și nu poate fi refuzată aplicarea tratamentului medical reclamantului, în regim de urgență, doar pentru nefinalizarea unor proceduri administrative /253 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 3780 din 29 noiembrie 2016, definitivă prin Decizia nr. 3054 din 18 octombrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal 25. Ordonanța președințială. Asigurarea tratamentului gratuit cu (i) Abraxane (DCI - Pâclitaxelum), (ii) Avastin (DCI - Bevacizumabum), (iii) Kevtruda (DCI - Pembrotizumabum), (iv) Carboplatin (DCI -Carboplatlnum) pentru carcinom mamar triplu negativ metastazat degrad IV. Nu se poate reține imposibilitatea de executare a sentinței pe motiv că medicamentele nu se comercializează pe piața liberă, ci doar în anume unități spitalicești, de vreme ce există posibilități prin care reclamanta să beneficieze de respectivul tratament compensat 100%, medicamentele existând, fiind furnizate în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, dar pentru alte afecțiuni. /263 Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 239 din 23 decembrie 2019 26. Un demers procesual nu este rămas fără obiect, în contextul în care evenimentul care justifică o astfel de susținere nu este unul de natură a lipsi de utilitate acțiunea ulterior modificată, precum și față de împrejurarea că nici până la data pronunțării nu a fost emis un act administrativ prin care să fie realizată o analiză reală și efectivă a criteriilor de includere a DCI-ului în Lista aprobată prin HG nr. 720/2008, decesul reclamantului neconstituind un element care să lipsească de utilitate practică, acordarea temporară a accesului la acest tratament în temeiul unei ordonanțe președințiale conducând la concluzia că urmează a fi ulterior confirmată pe fond în contextul în care refuzul pârâților a fost unul emis în mod nejustificat / 278 Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 3981 din 12 decembrie 2016 27. Asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boala din prima zi de îmbolnăvire și de medicamente, în mod nediscriminatoriu. Culpa casei județene de asigurări ca urmare a faptului că a întârziat nejustificat soluționarea cererii, sine die, condiționând momentul aprobării tratamentului de anumite criterii de prioritizare care nu puteau produce efecte în lipsa publicării în Monitorul Oficial al României /297 Tribunalul Giurgiu, Secția civilă, Decizia civilă nr. 51 din 24 februarie 2016 28. Obligarea Ministerului Sănătății și CNAS de a introduce medicamentul enzalutamida pe Lista medicamentelor decontate, obligarea CNAS să asigure gratuit tratamentul cu enzalutamidă pe toată perioada prescrisă de medic. În recurs, constatarea rămânerii fără obiect a pretențiilor de actualizare a listei de medicamente în vederea introducerii enzalutamidei (ca urmare a introducerii în Lista a acesteia) și de asigurare, în mod gratuit a tratamentului cu acest medicament pe perioada prescrisă de medic (ca urmare a decesului reclamantului). Refuzul CNAS și CAS Hunedoara de a-i acorda reclamantului tratamentul gratuit nu reprezintă un refuz nejustificat, motivat de împrejurarea că la momentul solicitării, medicamentul nu era introdus în listă, iar părâtele nu pot asigura tratament gratuit decât în condițiile H. G. nr. 720/2008 /302 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 774 din 19 februarie 2019 29. Diagnosticul recurenței reclamante, pentru care a fost formulate solicitarea de aprobare pentru efectuarea investigației imagistice constând in examen PET-CT, este acela de „neoplasm col uterin”. Atât la data cererii cât și la data soluționării acesteia există lista afecțiunilor, dar diagnosticul de cancer (neoplasm) de col uterin nu se află pe listă, acesta fiind singurul motiv, evident întemeiat, pentru care intimată CNAS nu a avizat investigația în discuție. Omisiunea legiuitorului (chiar discutabilă) de a cuprinde în listă, alături de diagnosticul neoplasm de ovar, și pe acela de neoplasm de col uterin, nu este de natură să conducă la concluzia nelegalității deciziei contestate/309 Înalța Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1543 din 18 aprilie 2018 30. Obligarea pârâților Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate să emită decizia finală cu privire la includerea/neincluderea medicamentelor Vemurafenibum, Ipilimumabum și Fingolimod în lista aprobată prin H. G. nr. 720/2008. Calitatea procesuală activă a reclamantei Asociația „A.” al cărei statut, prevede promovarea și protejarea intereselor comune ale pacienților suferinzi de afecțiuni cronice și asigurarea integrării socioprofesionale a acestora, în condițiile legii / 317 Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3292 din 12 octombrie 2018 31. Transplantul de celule stem nu se numără printre serviciile care fac parte din pachetul de servicii de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Ordinul nr. 1591/1110 din 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sanitate pentru anii 2011 și 2012 stabilește că transplantul de celule stem reprezintă un subprogram al programului național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană, care este finanțat din bugetul Ministerului Sănătății. Aceste servicii se numără printre cele care nu sunt suportate de Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și, deci, nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România/ 325 Curtea de Apel Cluj, Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 178 din 15 ianuarie 2018 32. Ordonanța președințială. Recunoașterea, cu titlu provizoriu, a dreptului ce derivă din parcurgerea procedurii reglementate de art. 232 din Legea nr. 95/2006. Includerea pe Lista medicamentelor compensate a medicamentului Nivolumab/ 331 Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 125 din 23 aprilie 2018 Citește mai puțin...