Un ev enorm si delicat

Un ev enorm si delicat. Poeti ai veacului de mijloc si ai Prerenasterii franceze Fara a fi un autentic paseist, am nostalgia, la rastimpuri, a nu putine epoci revolute. Cam intre opt si zece ani, istoria antica era febletea mea.
Citește tot rezumatul cărții Un ev enorm si delicat... Apoi, prin Ivanhoe, sa zicem, am devenit un filomedievist. Prepubescent, Dumas le pere m-a introdus, dupa aceea, cu delicii, intr-o istorie ce avea,-n curand, sa poarte denumirea (seaca) de "moderna". Cei 3 + 1 muschetari urmau, vingt ans apres, sa fie, fara sa-si bata prea mult capul, contemporani cu "pasoptistul" (sic!) Tratat de pace westphalez… Dar cea mai mare simpatie a mea, ca brav  historiofil precoce, va fi ramas Veacul cel de Mijloc. Pe langa el, Antichitatea mi se parea,-n sfarsit, anosta, fara culoare si frigida (din cauza si a atator, poate, statui albite de intemperii). M-am bucurat, apoi, sa aflu ca si Verlaine avea parerea asta, si ca sufletului antic, "rude et vaine", ii prefera, intr-un sonet ilustru, "le Moyen Age enorme et delicat". Cu cat urcam mai mult pe firul vremii, cu-atat mai drag mi-era acesta - lasand pe dinafara, totusi, the Dark Age, cea care, inca, "rude et vaine", nu-mi suradea. Acest rastimp imi producea, in rest, o disconfortabila senzatie de frig, de igrasie si epoca de piatra. Wikingii fascinanti, desigur, prin romantismul lor pirateresc, nu-mi spuneau mare lucru. Deschizand, apoi, ca pe o usa, coperta unor tomuri de istorie, o bruma de caldura,-n plina iarna ("the winter of our discontent"), voi fi simtit iesind, nu peste mult, din apele (Aix!) termale ale Aachenului caroling. Pasiunea mea (ce,-n rest, faceam abstractie de versantul sumbru al feudalitatii) aveau sa fie, insa, politic incorectele (!) Cruciade (cu, totusi, nu putine benefice urmari in varii planuri), - incat chiar incepusem o balada ce debuta cu-aceste patru versuri: "O mie nouazeci si sase,/ An de la Domnul, slova spune,/ Multime mare se-adunase/ In negurosul Soare-Apune…" Aveam vreo paisprezece ani: nu-i asa ca-i induiosator? - Altminteri, n-am studiat istoria, caci m-a luat valul literaturitei. Dovada, chiar aceasta carte, - in care, insa, am ramas, se pare, acelasi filomedievist (ca, evident, traducator, nu ca istoric). - S. F. Citește mai puțin...