Rușinea este un roman despre moșteniri asumate sau refuzate, despre migrații și secesiuni. Personajele principale sînt Omar Khayyam Shakil, cel care poartă numele unui celebru poet, deși „nici un rubaiat nu avea să izvorască vreodată din condeiul lui", Raza Hyder, generalul neînvins al unei armate mereu înfrînte și Iskander Harappa, al cărui gît nu poate fi vătămat de funia călăului.
Dar în spatele lor trăiesc, tăcute, izolate și acoperite de valuri, femei a căror personalitate puternică schimbă cursul istoriei și al căror mesager este Sufiya Zinobia, purtătoarea sentimentelor refulate ale tuturor și transformînd, sub această povară, rușinea care paralizează în violență care ucide.
Dacă Salman Rushdie ar fi un personaj din propriile sale române, notorietatea pe care i-a adus-o celebra condamnare la moarte ar fi fost înscrisă în destinul lui încă din clipa nașterii. De fapt, întreaga sa viață poate fi înțeleasă ca o alegorie a ciocnirii inevitabile dintre cosmopolitism și izolare, liberalism și fundamentalism, civilizația modernă (cu laicizarea, scepticismul și relativismul ei) și forțele obscure ale unui Ev Mediu renăscut. Cele mai cunoscute romane ale sale tratează tocmai despre acest conflict, pe fundalul unei Indii în plin proces de dezintegrare, iar decorul lor este un paradis devastat. - Village Voice
