Știm cu toții din proprie experiență că pentru a învăța o limbă străină ne trebuie ceva timp. Același lucru se poate spune și despre limbajul stresurilor. Învățăm repede cuvinte și expresii simple care ne sunt necesare pentru rezolvarea unor probleme „urgente” și incepem să le folosim în mod atât de firesc, încât nu mai băgăm de seamă că vorbim într-o limbă străină.
Ea nici nu mai e străină din moment ce tot ce am învățat devine al nostru. A-ți însuși cunoștințele, înseamnă a le putea folosi pentru a obține un rezultat dorit. Altfel, cunoștințele nu au nicio valoare. Pentru ca ele să nu devină un bagaj mort, trebuie să le dăm libertate. Aceasta este forța miraculoasă care transformă bogăția în valoare. Înțelepciunea pe care n-o folosim este același lucru cu bogăția care se devalorizează în timp și care, deși nu crește, prin greutatea ei ne apleacă din ce în ce mai mult în jos, spre pământ.
