„Oamenii nu vorbesc decît despre ceea ce ascundem”, observă, nu fără amărăciune, Cioran, adăugind: „Dac-am comis o greșeală în trecut, cu cît o mărturisim mai puțin, cu atît ceilalți revin asupra ei și-o comentează”.
Filosoful roman refugiat la Paris și devenit unul dintre marii autori de limbă franceză știa ce spune: în Franța, el a fost permanent în situația de a-și ascunde trecutul românesc, adică articolele politice extremiste și volumul Schim-barea la față a României (1936). Cartea Martei Petreu reconstituie, minuțios și documentat, circumstanțele filosofice și istorice care l-au dus pe tînărul Cioran la o opțiune politică extremistă și analizează insolita să combinație de idei —de extremă dreaptă legionară și de extrema stîngă bolșevică —, aducînd dovezile despărțirii de trecutul său „deocheat”.
Cuprins: Convertirea politică a lui Cioran. Noiembrie 1933 • Doctrina legionară • Doctrina legionară și intelighenția interbelică • Filosofii paralele: Spengler și Cioran • Critica fizionomică a României” • Filosofii paralele: Lovinescu și Cioran • Problema „strainilor” • „...gîndul unei alte Românii • Cioran sau un trecut deocheat • Cioran în peisajul ideologic românesc • Pașii sofistului
