Sub pretextul unor scrisori adresate lui Osip Mandelstam (alintat “Osea”) – dar termenul de pretext riscă să fie exterior și aproape frivol în raport cu semnificațiile de ordin moral și estetic ale acestei corespondențe -, BAS comentează momente, scene, atitudini din operă și din biografiile unor scriitori precum Faulkner, Babel, Gorki, Tolstoi, Dostoievski (“Dosto”), Bulgakov, Flaubert etc.
Punctul de plecare este, de obicei, Osip Mandelstam a cărui figură tragică funcționează ca un fel de “mișcător nemișcat” în rețeaua de analogii și reminisciente (livrești și nu numai) dezvoltată de autor.
Citatele alese, insistențele analitice, observațiile psihologice ale acestuia deconspiră un ochi de prozator. De altfel, fiecare epistolă este o proză confesivă, ritmată dramaturigic, cu reveniri și mici paranteze polemice.
Bogdan-Alexandru Stănescu dovedește din aceste pagini că știe să “citeasca” marea literature. Nu e exclus să ajungă să o și scrie.
Mircea Martin
