De cele mai multe ori ne oprim din învățat atunci când am obținut în sfârșit diploma mult visată. În realitate, abia din acest moment ar trebui să începem să învățăm. Lecțiile care ni se predau la școală ne pot ghida uneori în viață, însă ne oferă doar instrumentele de bază astfel încât să putem face față în lumea reală, cea de dincolo de pereții sălii de clasă.
Iar în lumea reală mai și suferim uneori - și vom mai și pierde, indiferent că este vorba despre viața personală sau profesională, de bani, de sănătate sau de problemele sentimentale. Asta e garantat. Nu ni se garantează însă modul în care vom reacționa la aceste provocări. Există o mare diferență între cei care învață de pe urma acestor pierderi și cei care nu o fac. Vrei ca spiritul tău să zacă undeva într-un soi de infir-merie, mult prea obosit să încerce din nou să lupte? Sau vei profita de oportunitate ca să studiezi, să evaluezi și să reconsideri ceea ce s-a în-tâmplat, astfel încât data următoare să fii mult mai bine înarmat?
John Maxwell ne arată principalele componente de care avem nevoie ca să facem față diferitelor tipuri de pierderi, transformând lecțiile aferente în arme valoroase cu care să luptăm împotriva eșecurilor pe care le-am putea avea pe viitor.
Fragment din carte:
"Viața unei persoane de succes înseamnă o perpetuă tranziție. Asemenea oameni nici măcar nu iau în calcul posibilitatea de a sta pe loc. Timpul se mișcă rapid. Nu îl putem opri - nici pe el, nici efectele sale. Trebuie să facem schimbări, iar adversitățile pot fi adesea un factor declanșator. James Allen scria: „Lăsați o persoană să jubileze în momentul în care se confruntă cu obstacole, fiindcă înseamnă că a atins finalul unei perioade de indiferență sau nebunie, iar acum este hotărâtă să își dedice toată energia și inteligența astfel încât să se pună cât mai bine în valoare și să identifice un drum mai bun; astfel, puterile dinăuntrul lui strigă după o libertate mai mare, dar și pentru o rază de acțiune mai amplă."
5. Adversitățile aduc cu sine atât beneficii, cât și suferința dacă ne așteptam la ele și ne pregătim în acest sens
În filmul Black Hawk Down, un camion plin cu răniți americani se oprește în mijlocul unei străzi, unde gloanțele somalezilor zburau în toate direcțiile. Ofițerul responsabil de acel transport îi spune soldatului să meargă mai departe.
„Nu pot", îi spune acesta. „M-au nimerit."
„Pe toți ne-au împușcat", îi răspunde ofițerul.
„Ridică-te și condu mai departe!"
Fiecare dintre noi ar trebui să ne așteptăm și la suferință, fiindcă face parte din viață. Întrebarea este dacă îi vom permite să ne blocheze din ceea ce ne dorim sau ar trebui să facem.
Nimeni nu spune vreodată: „Vreau să iau medalia de argint." Sportivii, antrenorii și fanii încearcă întotdeauna să ocupe locul întâi. De ce? Fiindcă aurul reprezintă tot ce e mai bun. Dacă ești dispus să înduri suferința inerentă competiției, de ce să nu concurezi astfel încât să câștigi?
Oamenii de succes se așteaptă să experimenteze și suferința atunci când se confruntă cu adversitățile. Se pregătesc în acest sens, în sensul că își propun să aibă ceva de câștigat de pe urma lor. Fred Smith a spus la un moment dat: „L-am ascultat pe Bob Richards, medaliatul cu aur la Olimpiada, intervievându-i pe tinerii care caștegaseră și ei aurul la întrecerile olimpice. Îi întrebă: <<Cum ai procedat atunci când ai început să suferi?>> Fred subliniază faptul că nici unul dintre ei nu a părut surprins de întrebare. Se așteptau să apară și neplăceri- și aveau și o strategie în acest sent. Așa cum a rezumat Bob Richards:”Nu vei câștiga niciodată medalia de aur fără suferință și efort”.
