Introducere in filosofia mintii Vol.1

Introducere în filosofia minții, vol. 1 - Dumitru Gheorghiu Dualismul Explicațiile care au ajuns să domine în filosofia contemporană a minții sunt diferite forme de fizicalism. în general, filosofii fizicaliști susțin că întreaga realitate este exclusiv fizicală sau materială sau, altfel spus, că nu există entități non-fizicale.
Citește tot rezumatul cărții Introducere in filosofia mintii Vol.1... În lumina acestei supoziții, fizicaliștii încearcă să furnizeze o abordare coerentă a mentalului, a entităților înzestrate cu minte și conștiință, cum sunt ființele umane. Teoriile fizicaliste, oricât ar fi de diferite între ele, sunt reacții la teoriile dualiste din filosofia minții, pe care le vom examina în acest capitol. 2.1 Problema minte-corp 2.1.1 Problema fundamentală a filosofiei minții este problema minte-corp. Enunțul acestei probleme este simplu și poate să pară banal: Problema minte-corp este problema felului în care mințile noastre se relaționează cu corpurile noastre. Începătorii într-ale filosofiei se pot întreba de ce ar fi aici o problemă. La urma urmelor, există minți și există corpuri și, cel puțin în cazul nostru, dacă nu cumva și în cazul unor animale non-umane, cum ar fi maimuțele, delfinii și câinii, mințile și corpurile se regăsesc în aceeași entitate. Chiar acum vă folosiți mintea pentru a citi aceste rânduri și a procesa ceea ce citiți și, în același timp, cu ajutorul mâinilor, răsfoiți paginile acestei cărți sau derulați aceste pagini pe un ecran de computer. Pe de altă parte, simțul comun ne spune că mințile și corpurile noastre interacționează cauzal. Desigur, simțul comun nu este întotdeauna un ghid infailibil către adevăr, dar în anumite cazuri, cum este cel discutat aici, precum și în altele despre care vom vorbi mai departe nu poate fi complet neglijat. De exemplu, cu greu s-ar putea contesta că gestul meu de a duce cana cu cafea la gură (un fapt fizical) nu ar putea avea drept cauză dorința mea de a bea cafea (o stare mentală). Pe de altă parte, dacă am un ¡cârcel în talpă (un fapt fizical), am o senzație de durere (o stare mentală) pe care o consider un efect al acelei contracții musculare involuntare. De ce consideră filosofii că am avea aid o problemă? 2.1.2 Corpurile noastre au proprietăți sau stări fizicale cum sunt masa, localizarea în spațiu, temperatura, un comportament care se supune legilor naturii în care trăim, o anumită compoziție atomică și moleculară și altele asemenea, prin care aparținem lumii fizicale. Pe de altă parte, suntem ființe înzestrate cu minte, înțelegând în mod obișnuit prin aceasta că avem proprietăți sau stări mentale cum sunt conștiința, opiniile, sentimentele, percepțiile, durerile și altele asemenea. Având în vedere acestea din urmă, în momentele noastre mai reflexive tindem poate să credem că suntem mai mult decât numai un corp fizical.... CUPRINS: Cuvânt înainte Capitolul 1: Concepte și metode filosofice 1.1 Elemente de teoria relațiilor 1.2 Condiții și cauze 1.3 Identitatea numerică și condiții de identitate 1.4 Analiza logică a conceptelor . 1.5 Propoziții, enunțuri și conținuturi propoziționale 1.6 Consistența logică 1.7 Posibilitate logică și posibilitate factuală 1.8 Condiționali și enunțuri disjunctive 1.9 A priori vs a posteriori; necesar vs contingent 1.10 Analiza argumentelor. Evaluarea argumentelor deductive 1.11 Argumente eliptice: supoziții tacite 1.12 Reductio ad Absurdum 1.13 Argumente nedeductive. Argumentul prin analogie și prin recurs la cea mai bună explicație 1.14 Experimente mentale în filosofie 1.15 Contexte extensionale și contexte intensionale 1.16 Rezumat 1.17 Întrebări de autoevaluare Capitolul 2: Dualismul 2.1 Problema minte-corp 2.2 Dualismul cartezian al substanțelor 2.3 Dualismul non-cartezian al substanțelor. Dualismul proprietăților 2.4 Argumentul închiderii cauzale 2.5 Rezumat și concluzii 2.6 Întrebări de autoevaluare Capitolul 3: Fizicalismul reductiv 3.1 Behaviorismul analitic 3.2 Reducționismul tip—tip 3.3 Ipoteza realizabilității multiple 3.4 Argumentul cunoașterii 3.5 Cum este să fii liliac? 3.6 Este cumva să fii liliac? 3.7 Rezumat și concluzii 3.8 Întrebări de autoevaluare Capitolul 4: Semnul mentalului 4.1 Semnul mentalului: intenționalitatea 4.2 Înclinația semantică: atitudini prepoziționale 4.3 Au experiențele perceptive conținut prepozițional? 4.4 Relevanța cauzală a conținuturilor prepoziționale 4.5 Rezumat și concluzii 4.6 Întrebări de autoevaluare Capitolul 5: Funcționalismul 5.1 Tipuri funcționale 5.2 Argumentul spectrului inversat 5.3 Argumentul creierului chinez 5.4 Rezumat și concluzii 5.5 Întrebări de autoevaluare Capitolul 6: Materialismul eliminativist 6.1 Psihologia populară 6.2 Argumente pentru materialismul eliminativist 6.3 Obiecții la adresa materialismului eliminativist 6.4 Rezumat și concluzii 6.5 Întrebări de autoevaluare Capitolul 7: Aparență și realitate 7.1 Realismul direct și teoria datelor senzoriale 7.2 Argumentul bazat pe iluzie și halucinație 7.3 Argumentul decalajului temporal 7.4 Argumentul calităților secundare 7.5 Alte obiecții la adresa teoriei datelor senzoriale 7.6 Rezumat și concluzii 7.7 Întrebări de autoevaluare Lecturi recomandate Bibliografie generală Citește mai puțin...