Beigbeder scrie magistral despre război și dragoste, demitizând figuri ca Hemingway, Capote sau Chaplin și creionând un portret sensibil și emoționant al lui Salinger. -- Le Figaro „A fost momentul în care Oona a surâs pentru a doua oară în acea seară.
Când Oana surâdea, cu pleoapele pe jumătate închise, nici rumoarea nu se mai auzea. Era ca și cum cineva ar fi scăzut volumul zgomotului lumii. În orice caz, Jerry asta simțea: gura Oonei, contrastul dintre buzele-i roșii și dinții albi, pomeții înalți, lacul de unghii de culoarea vinului, asortat buzelor sale cireșii, această perfecțiune de față din înalta societate îl făcea să surzească."
