Elantrisul, orașul solar al oamenilor-zei, își pierde măreția atunci când, pe neașteptate, este lovit de blestemul Reodului, iar semizeii se transformă în cadavre vii. Povestea ia o întorsătură și mai sumbră atunci când însuși prințul moștenitor al Arelonului, Raoden, cade pradă blestemului și este închis în orașul decăzut. Între timp, Sarene, prințesa care urma să-i devină soție, sosește în Arelon, unde i se spune că alesul inimii ei este mort.
Niciunul dintre ei nu este însă dispus să-și accepte soarta, așa că vor porni separat într-o luptă pentru aflarea adevărului și a naturii Reodului, fiind ajutați de ființe cu puteri supranaturale. Când se vor întâlni, îl va mai recunoaște Sarene pe Raoden? Soarta Elantrisului este în mâinile lor. Fragment: „Își termină discursul cu o povață: de a sluji în regatul lui Jaddeth, de a intra sub oblăduirea unui preot din Kae, odiv sau krondet, devenind astfel o parte a lanțului care-i lega direct de Jaddeth. Oamenii obișnuiți îi slujeau pe artethi și dorveni, artethii și dorvenii îi slujeau pe gradori, gradorii îi slujeau pe ragnați, ragnații îi slujeau pe gyorni, gyornîi îl slujeau pe Wyrn, iar Wyrnul pe Jaddeth. Doar gragdeții, conducătorii mănăstirilor, nu erau în această ierarhie. Era un sistem minunat organizat. Toți știau pe cine trebuia ss slujească. Majoritatea nu trebuia să se preocupe de ce ordine dădea Jaddeth și, oricum, acestea erau adesea dincolo de capacitatea lor de înțelegere. Tot ce trebuia să facă un credincios era să-și urmeze artethul, să-l slujească pe cât putea, iar Jaddeth avea să fie mulțumit de el. Hrathen coborî mulțumit de pe podium. Predica în Kae de numai câteva zile, dar capela era deja atât de aglomerată, încât oamenii erau nevoiți să stea în picioare în spatele încăperii, după ce locurile se umpleau. Însă doar câțiva dintre nou-veniți erau de fapt interesați să se convertească. Majoritatea veneau fiindcă Hrathen reprezenta el însuși o noutate. Totuși continuau să revină. Poate-și spuneau că erau doar curioși — că această curiozitate a lor n-avea nimic de-a face cu religia -, însă reveneau. Pe măsură ce Shu-Dereth câștigă în popularitate în Kae. oamenii prezenți la primele întâlniri se simțeau importanți prin asociere. Se lăudau că descoperiseră Shu-Dereth cu mult înaintea vecinilor, și, în consecință, era necesar să participe mai departe. Mândria lor și predicile puternice ale lui Hrathen reușeau să le spulbere orice îndoială și în curând aceștia jurau credința unuia dintre artethi. Hrathen trebuia să numească un nou mare arteth cât curând.„
