Romanul „Fiesta” (The Sun Also Rises) de Ernest Hemingway împlinește 100 de ani la 22 octombrie 2026. Pentru a marca centenarul, descendenți ai scriitorului american și ai celebrului editor Maxwell Perkins s-au reunit la Bar Hemingway, în hotelul Ritz din Paris, orașul care ocupă un loc esențial în povestea cărții.
Întâlnirea a avut loc în septembrie, iar un reportaj publicat de revista franceză ActuaLitté la 14 octombrie readuce în atenție nu doar succesul romanului, ci și persoanele care au contribuit la forma sa finală. La eveniment au participat Angela Hemingway Charles, legată de familia scriitorului prin căsătoria cu fiul său Jack, și descendenți ai editorului american.
Romanul unei generații marcate de război
Publicat în Statele Unite în 1926, The Sun Also Rises urmărește un grup de americani expatriați, care călătoresc între Paris și Spania. Printre personajele centrale se numără jurnalistul Jake Barnes și Lady Brett Ashley, ale căror sentimente sunt complicate de traumele Primului Război Mondial.
Cartea a devenit una dintre reprezentările literare ale „generației pierdute”, expresie asociată tinerilor care au traversat războiul și au întâmpinat dificultăți în găsirea unui sens vieții de după el. Dialogul concentrat, tensiunile lăsate adesea nerostite și observația minuțioasă a comportamentului uman au făcut din acest roman un reper al prozei moderniste.
Pentru publicul din România, titlul consacrat este „Fiesta”. Editura Polirom a publicat romanul în traducerea lui Radu Pavel Gheo, inclusiv în ediții din 2008 și 2015. Autorul este cunoscut și prin „Bătrânul și marea”, „Adio, arme” sau „Pentru cine bat clopotele”.
Rolul editorului Maxwell Perkins
Centenarul a adus în prim-plan și munca din culisele apariției cărții. Maxwell Perkins, editor la Scribner, a susținut publicarea unor scriitori importanți ai literaturii americane, între care F. Scott Fitzgerald și Hemingway.
Potrivit mărturiilor de familie consemnate de ActuaLitté, Jane Owen, descendentă a lui Perkins, a discutat despre dificultățile pe care editorul le întâmpina în a convinge editura să accepte limbajul și maniera directă ale noului scriitor. Fitzgerald a avut, la rândul său, un rol în revizuirile manuscrisului: l-a îndemnat pe Hemingway să renunțe la o lungă deschidere. Acest episod amintește că un roman devenit clasic poate fi rezultatul unui dialog editorial riguros, nu doar al inspirației solitare a autorului.
În relatarea de la Paris, membrii familiei au asociat romanul cu sentimentul de nesiguranță resimțit de oamenii din epoci diferite. Centenarul oferă astfel prilejul de a redescoperi nu numai atmosfera petrecerilor și călătoriilor din carte, ci și vulnerabilitatea personajelor.
Pe Booknation este disponibilă și o recenzie a romanului „Bătrânul și marea”, una dintre cele mai cunoscute opere ale autorului.
Surse: ActuaLitté — reportajul despre centenar; Polirom — ediția românească „Fiesta”.
Fotografia reprezentativă îl arată pe Ernest Hemingway în 1923, nu la evenimentul centenarului. Sursă: U.S. National Archives / Wikimedia Commons, domeniul public.