Love letters to the dea
d e genul de carte care te face să țipi, să plângi, să înjuri, îți ridică semne de întrebare, te sustrage voit sau nu din anostul cotidianului și te enervează. Și cred că asta mi-a plăcut cel mai mult. Love letters to the dead e cartea care te face să gândești, să îți pui întrebări, să meditezi, să simți. Să exiști.
După primele 50 de pagini am zis că abandonez. Nu pentru că nu mi-ar fi plăcut, ci pentru că mă simțeam suficient de puternică să termin cartea asta. Trebuie să fii mai mult decât puternic să citești un asemenea roman și, te avertizez, o să te doară și o să te facă să suferi. Dar noi, oamenii, ne îndrăgostim prin excelență de lucrurile care ne fac să suferim, nu-i așa?
Cu siguranță e romanul meu preferat, și, cu toate acestea, nu prea aș vrea să citesc o traducere a lui. Cred că în urma traducerii, s-ar estompa încet-încet și emoțiile transmise și intensitatea trăirii.
Limajul e tare accesibil și uzual, nu e vreo lucrare științifică îmbibată de neologisme. Cartea e structurată pe „scrisori”, impropriu zis, scrisori dedicate unor personalități decedate. Laurel, protagonista, începe să scrie aceste scrisori în urma unei teme școlare, dar realizează, într-un final, că scrisul e singura cale prin care mai există ca ființă umană.
There are a lot of human experiences that challenge the limits of our language,” she said. “That’s one of the reasons that we have poetry.
Suferind grav după moartea surorii ei, May, Laurel se destăinuie unor persoane precum Kurt Cobain, Amy Winehouse și Janis Joplin, povestindu-și întreaga viața, scriindu-se pe Sine.
Laurel este personajul meu preferat, o fire creativă și timidă, low on self-esteem însă, care găsește un punct de sprijin în scrisorile pe care le scrie și lacrimile pe care le varsă. Un roman extrem de puternic și poetic, încărcat de emoții și definiții subliminale ale vieții și morții, o pledoarie despre unicitatea faptei și despre diferențele dintre a exista și a trăi.
I know I wrote letters to people with no address on this earth, I know that you are dead. But I hear you. I hear all of you. We were here. Our lives matter.
Love letters to the dead nu impresionează neapărat prin extravaganța narativă, ci mai degrabă prin firescul și unicitatea cu care a fost scrisă. Fiecare scrisoare abordează un subiect extrem de sensibil și lacrimogen, însă unul dintre motivele pe care se bazează textul este sinuciderea. Am citit destul de multe cărți care au ca subiect principal suicidul, însă foarte puține dintre ele tratează această temă cu atâta seriozitate.
Love letters to the dead e despre speranță și ură, despre vulnerabilitate și copilărie, despre regretul celor care pleacă și suferința celor care rămân. Love letters to the dead e despre lupta cu demonii dinăuntrul tău. O lectură tumultoasă, dificilă, lacrimogenă, sensibilă, care te face să realizezi că suntem doar oameni dependenți de alți oameni.
Alte recenzii de la Ava Dellaira:
