Literatura romana. Bacalaureat. Pregatire intensiva - FORMAT PDF

Lucrarea de față se adresează tuturor elevilor de liceu care se pregătesc în vederea susținerii examenului de bacalaureat la disciplina limba și literatura română. În prima parte a acestui auxiliar, sunt precizare modalitățile în care trebuie abordate textele literare studiate, în funcție de cerințele subiectului (temă și viziunea despre lume, particularitățile de construcție a unui personaj, relația dintre două personaje).
Citește tot rezumatul cărții Literatura romana. Bacalaureat. Pregatire intensiva... Cea de-a doua parte a lucrării conține noțiunile de teorie literară necesare rezolvării eseurilor de la subiectul al treilea, dar și a unora dintre cerințele de la primul subiect: genurile și speciile literare, structura  textelor liric, epic și dramatic, imaginarul poetic - tipuri de imagini și figuri de stil - noțiunile de versificație etc. A treia parte cuprinde, mai întâi, trei eseuri referitoare la trei etape importante din evoluția literaturii române: curentul național popular (pasoptismul) și Dacia literară, junimismul și Societatea literar Junimea, modernismul, gruparea și revista Sburătorul. La acestea se adaugă eseurile pe baza textelor literare ale scriitorilor canonici prevăzuți în programa pentru bacalaureat, la textele epice și dramatice figurând toate cele trei tipuri de eseuri: temă și viziunea scriitorului despre lume, particularitățile construcției unui personaj și relațiile dintre două personaje. Această lucrare asigură o pregătire eficientă a candidaților la examenul de bacalaureat datorită structurii conținuturilor și accesibilității ei. Fragment din volum:   “Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă    1. Tema și viziunea despre lume  Prin tema unei opere literare se înțelege aspectul general din realitate abordat în creația literară respectivă. Tema aleasă de scriitor este tratată într-o anumită viziune despre lume, înțelegând prin aceasta modul în care scriitorul vede lucrurile, le înțelege și le interpretează, precum și atitudinea și opinia lui față de aspectele realității înfățișate. Viziunea despre lume sau perspectivă narativă într-o creație literară epică este, în esență, obiectivă sau subiectivă, în funcție de tipul narațiunii și al naratorului sau de curentul literar căruia aceasta îi aparține, putând însă suferi anumite nuanțări. De pildă, în basmul cult, viziunea despre lume pornește de la o anumită realitate obiectivă, dar pe parcurs dobândește și o notă de subiectivitate aparținând autorului, ca apoi acțiunea să treacă în supranatural, în fabulos. Viziunea despre lume, în orice basm, este, așadar, una fabuloasă, deoarece sunt prezente multe întâmplări supranaturale, săvârșite de personaje cu însușiri ieșite din comun, și astfel lumea basmului devine „o oglindire a vieții în moduri fabuloase" (G. Călinescu, Estetica basmului). O astfel de viziune este prezentă și în basmul lui Ion Creangă, intitulat „Povestea lui Harap-Alb", care a fost publicat în revista „Convorbiri literare" la 1 august 1877, și ea este evidențiată prin temă, prin întâmplările relatate și prin intermediul personajelor care participă la acțiune. Astfel, tema este una specifică basmului în general, și anume lupta dintre bine și rău, manifestată prin probele pe care le trece protagonistul care parcurge drumul de la condiția de slugă la cea de împărat. Acțiunea este simplă, liniară, fiind constituită din episoade care se înlănțuie. în expozițiune, apar craiul și cei trei fii ai săi, iar tatăl îi înștiințează ca unul dintre ei, cel mai destoinic, va merge să-i urmeze la tron fratelui său, Verde-Împărat, dorința acestuia constituind intriga acțiunii.” Citește mai puțin...