Titlu disponibil cu autograf; încă 4 exemplare disponibile. O carte cu două personaje: un cunoscut și un necunoscut, care se întâlnesc și se înfruntă. Cunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de persoană publică.
Necunoscutul e Gabriel Liiceanu, în ipostaza lui de om pur și simplu. El e personajul principal al cărții: omul cu tainele și spaimele lui, acela pe care orice scriitor adevărat caută să-l descopere odată cu fiecare nouă pagină. Cine sunt eu? Aceasta e întrebarea. Răspunsul e de căutat în însemnările care, deși par legate de o zi sau de alta, au crescut, de fapt, dintr-o viață întreagă. Din întâlnirea celor două personaje cu cititorul - și el un necunoscut - ia naștere imprevizibilul acestor pagini. Din forța lor confesivă - tensiunea lor. Dacă ați apucat cândva să deschideți „ușa interzisă“, urmărea este că aveți acum, iată, o „întâlnire cu un necunoscut“. GABRIEL LIICEANU este unul dintre cei mai importanți autori de „literatură personală“ din România de azi. În ultimul sfert de veac, cărțile sale au constituit repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs. Fragment din cartea "Întâlnire cu un necunoscut" Gabriel Liiceanu "Mi se pare uneori că viața e prea vastă și prea împovărătoare pentru un simplu individ. Ca să-i faci față trebuie într-un anume fel să o eviți, să te ascunzi de ea într-un pliu al vieții. Am fost confundat, în anii din urmă - pe stradă, la piață, în magazine cu Pleșu, Paler, Manolescu. Ceea ce înseamnă că oamenii nu ne percep primordial fizic (nu semănăm nici unul cu nici unul), ci „la grămadă", pe baza unui anumit tip de discurs sau, și mai larg, „aia, intelectualii care vorbesc la televizor". În virtutea unei imagini globale și difuze. Diferențele dintre noi - care pentru noi sunt esențiale, iar neperceperea lor, de-a dreptul jignitoare - pentru ei nu există. Ce lecție minunată de umilință! Ce bine, pentru paranoicii potențiali care suntem, să fim luați - cu burțile noastre, cu cheliile noastre, cu bărbile noastre (negre sau cărunte), cu șepcuțele sau pălăriile noastre, cu pantofii noștri Clarks sau Gucci, cu fularele noastre aruncate nonșalant peste umăr, cu grimasele noastre, cu prețiozitățile noastre, cu fumurile noastre (toate inconfundabile, nu?) - drept alții! Căci, dacă suntem inconfundabili, nu pentru ei suntem și nu așa."