• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatură • Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatură Povestirea se scria de la sine și mi-era greu să țin pasul cu ea. Am mai cerut un rom St.
James și, de fiecare dată cînd îmi ridicam ochii din caiet sau îmi ascuteam creionul cu ascuțitoarea, lăsînd spirala subțire de rumeguș să cadă în farfurioara pe care era așezat paharul cu rom, mă uitam la față. Te-am văzut, frumusețe, și de-acum ești a mea, indiferent pe cine aștepți și chiar dacă n-o să te mai văd niciodată, mi-am spus. Ești a mea și tot Parisul e al meu, iar eu sînt al acestui caiet și al acestui creion. După care m-am întors la scris și am pătruns adînc în povestire și m-am pierdut în ea. Acum nu se mai scria de la sine, ci eu eram cel care o scria, așa că nu mi-am mai ridicat privirea, nici n-am mai avut idee de trecerea timpului, am uitat unde sînt și nici n-am mai cerut rom St. James. Mă săturasem de rom St. James fără să-mi dau măcar seama. După care am terminat povestirea și eram foarte obosit. Am recitit ultimul paragraf... mi-am ridicat privirea și m-am uitat după față, dar plecase. Sper c-a plecat cu un tip de treabă, mi-am spus. Însă eram trist. - Ernest Hemingway Traducere din limba engleză și note de Ionuț Chiva
