Cartea Înaltei Curți de Casație și Justiție se dorește a fi o abordare nouă a ceea ce numim istoria casației, născându-se din necesitatea de a prezenta publicului momentele istorice și de referință ale instanței supreme.
În sistemul instituțional din România, Înaltă Curte de Casație și Justiție dispune de puterea suverană, în calitatea sa de instanță supremă în ierarhia instanțelor judecătorești, având, în principal, competența judecării recursului în casație și asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești.
Împrejurările istorice ce s-au succedat de-a lungul timpului au condus la transformări marcante de ordin legislativ în cadrul societății noastre astfel, crearea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România a reprezentat etapa decisivă de construire a unității naționale, fiind factorul determinant ce a stat la baza modernizării întregului sistem judiciar românesc, în contextul integrării în spațiul socio-economic european.
De la publicarea primei legi pentru înființarea Curții de Casațiune și de Justiție la organizarea și evoluția diferitelor reglementări ale raționamentului juridic și ale trăsăturilor sale în cadrul celei mai înalte autorități a puterii judecătorești, instanța supremă a participat nemijlocit la întregirea ciclurilor istorice ale României moderne, consemnate în actele organizatorice și de administrare a justiției.
Astăzi, când istoria își deschide iarăși cartea pentru a înscrie în filele ei un nou eveniment în evoluția legislativă a oricărei societăți, notăm cu responsabilitate și respect un nou moment încărcat de o semnificație aparte în viața justiției și a societății noastre, elaborarea și adoptarea noilor coduri: civil, penal, de procedură civilă și de procedura penală, realizându-se astfel valorizarea contribuțiilor românești în virtutea necesarei conectări la contextul științific european contemporan.
Instanța supremă, indiferent de asperitățile legislative întâmpinate de-a lungul timpului, își continuă activitatea în cadrul sistemului judiciar românesc, fiind chemată să-și exercite înaltul atribut al suveranității pentru întărirea respectului față de lege, participând alături de instituțiile fundamentale ale statului la edificarea treptată a structurii pe care urmează să se înalțe noua cultură a libertății, a egalității, a respectului drepturilor omului, componente ale planului nostru elaborat de evoluție, ca popor cu o identitate europeană recunoscută.
Jud.
dr. Livia Doina Stanciu
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
