Povesti neterminate - FORMAT PDF

Povesti neterminate este o culegere de narațiuni care se întind în timp de la zilele de odinioară ale Pământului de Mijloc până la sfârșitul Războiului Inelului și cuprind istorii despre Gandalf și întâlnirea gnomilor cu hobbiții în fundătură, despre Ulmo, Domnul Mării și apariția să în fața lui Tuor, despre lungile evuri ale Numenorului înaintea scufundării în mare și tot ce se știe despre cei cinci vrăjitori. Volumul a fost editat de Christopher Tolkien, care a adăugat note și comentarii ce plasează fiecare poveste în contextul operei tatălui său.     Fragment din romanul "Povesti neterminate" de J.R.R.
Citește tot rezumatul cărții Povesti neterminate... Tolkien:     “IV. PE URMELE INELULUI     (i) Despre călătoria Călăreților Negri, așa cum i-a relatat-o Gandalf lui Frodo     Gollum a fost prins în Mordor în anul 3017 și a fost dus în Barad-dur, unde a fost luat la întrebări și supus caznelor. După ce a aflat tot ce a putut de la el, Sauron l-a eliberat, dându-i drumul să plece. Nu avea încredere în Gollum, căci ghicea în el ceva cu neputință de îmblânzit ceva ce nu putea fi stăpânit, nici măcar de Umbră Fricii, decât dacă era nimicit. Dar Sauron și-a dat seama și de cât de adâncă era vrăjmășia lui Gollum față de cei care-l “jefuisera” și, bănuind că se va duce să-i caute, pentru a se răzbuna, Sauron nădăjduia că iscoadele sale vor ajunge astfel la Inel.     Dar n-a trecut mult și Gollum a fost prins de Aragorn care l-a dus în Codrul Întunecat de la Miazănoapte; și cu toate că a fost urmărit, n-a putut fi scăpat din mâinile lui Aragorn înainte să ajungă să fie pus la loc sigur. Trebuie spus că Sauron nu și-a bătut niciodată capul cu “piticuții”, chiar dacă auzise de ei, și încă nu știa unde se află țara lor. De la Gollum, chiar dacă-l supusese la cazne, nu izbutise să afle nici un amănunt limpede, pe de o parte pentru că nici măcar Gollum nu știa prea bine, pe de alta din pricină că răstălmăcea tot ce știa. Într-adevăr era de neîmblânzit, decât doar prin moarte, așa cum ghicise Sauron, și astă dată fiind firea sa de piticuț, dar și dintr-o cauză pe care Sauron n-o pricepea pe de-a-ntregul, el însuși fiind ros de pofta de a avea Inelul. Apoi Gollum a început să nutrească față de Sauron o ură chiar mai cumplită decât groaza ce i-o inspiră, văzând cu adevărat în el cel mai mare dușman și rival al său. Astfel s-a făcut că a cutezat să spună că, din câte știa el, țara piticuților se găsea în apropierea locurilor unde el însuși sălășluise odată, pe malurile Râului Stânjeneilor.     Aflând Sauron că Gollum fusese prins de cei mai cumpliți dintre dușmanii săi, a fost cuprins de teamă. Și a înțeles că trebuie să se grăbească. Dar nici unul dintre iscoadele și trimișii săi obișnuiți nu îi putea aduce vești. Și asta se datora în mare măsură atât vigilenței dunedainilor, cât și trădării lui Saruman, ai cărui servitori fie îi atrăgeau cursa pe slujitorii lui Sauron, fie îi duceau pe căi greșite. Sauron și-a dat seama de acest lucru, însă brațul lui încă nu era atât de lung încât să ajungă până la Saruman în Isengard." Citește mai puțin...