Carte nominalizată la premiile Samuel Johnson, Duff Cooper și Marsh Biography „O biografie splendid scrisă, o carte care reușește să ne surprindă în multiple feluri. Nu numai că scoate din umbra istoriei personalitatea lui Potemkin și cariera sa excentrică, dar aduce la viața Rusia aristocratică a secolului al XVIII-lea… Este evident că ceea ce l-a fascinat pe Sebag Montefiore este însuși omul – personalitatea, realizările, relația sa de o viață cu suverană-amantă –, iar această fascinație transpare în fiecare pagină a cărții.“ – Anne Applebaum „O carte magnifică… Reabilitarea plină de pasiune și de devotament a eroului lui Montefiore este numai unul dintre nenumăratele atuuri minunate ale acestei cărți.
Realizată în urma cercetării amănunțite a arhivelor rusești, este o lucrare științifică deosebită… O biografie superbă… greu de imaginat că va putea fi întrecută vreodată.“ – Frank McLynn „Entuziasmul și erudiția lui Montefiore fac din această carte mult mai mult decât o biografie captivantă, lectura ei este un galop năvalnic… Un triumf al muncii de cercetare și o bucurie a lecturii.“ – Antony Beevor Ca tânăr ofițer de gardă, Grigori Potemkin a atras atenția Ecaterinei, la acea vreme Mare Ducesă a Rusiei, cu un gest teatral plin de mare galanterie în timpul loviturii de palat care a adus-o pe aceasta la tron. în cei treizeci de ani care au urmat, avea să devină iubitul ei, partener la domnie și soț într-o căsătorie secretă, care lasă libertate amândurora pentru satisfacerea propriilor extravagante sexuale. Potemkin s-a dovedit a fi unul dintre cei mai sclipitori oameni de stat ai secolului al XVIII-lea, ajutând-o pe Ecaterina să extindă Imperiul Rus și manipulând cu îndemânare aliați și adversari, de la Constantinopol până la Londra. Această biografie recreează cu însuflețire personalitatea flamboaiantă și realizările lui Potemkin și îi redă locul cuvenit ca un adevărat colos al secolului al XVIII-lea. Volumul este o cronică a relației tumultuoase dintre Potemkin și Ecaterina, a extraordinarei povești de dragoste dintre două personalități puternice care au influențat cursul istoriei. Aducând la viața aceste personaje cu destine românești, Montefiore relatează totodată povestea creării Imperiului Rus. O biografie la superlativ – intimă și panoramică, explodând de viață și pasiune. „Una dintre marile povești de dragoste ale istoriei, în aceeași ligă cu Josephine și Napoleon, Antoniu și Cleopatra… O carte excelentă, scrisă cu o extraordinară măiestrie a detaliului și un talent literar uluitor.“ – The Economist Simon Sebag Montefiore este un celebru istoric britanic, om de televiziune și autor de succes, multe dintre scrierile sale fiind traduse în peste 40 de limbi. Printre cărțile sale cele mai cunoscute se numără Ierusalim – Biografia unui oraș (Ed. Trei, 2012), Stalin: Curtea țarului Roșu, precum și romanele Într-o noapte de iarnă și Sașenka . Cea mai recentă lucrare a sa este o monumentală istorie a dinastiei Romanovilor, The Romanovs: 1613–1918, publicată în 2016. Montefiore a studiat istoria la Gonville and Caius College, Universitatea Cambridge, unde a primit titlul de doctor, și este Fellow al Royal Society of Literature din Marea Britanie. Fragment din lucrarea: Ecaterina cea Mare și Potemkin de Simon Sebag Montefiore "Ecaterina și Potemkin au devenit inseparabili peste noapte. Când nu erau împreună, chiar și când fiecare se află în propriul apartament, la doar câțiva metri depărtare unul de celălalt, își scriau fără încetare. Se exprimau deosebit de cursiv și de frumos. Din fericire pentru noi, puneau mare preț pe cuvinte. Uneori își trimiteau mai multe răvașe pe zi: echivalentul de azi al apelurilor telefonice sau, mai degrabă, al mesajelor de pe internet. Scrisul lui Potemkin, cu litere neregulate și lungi, oarecum nepotrivit pentru un bărbat vânjos ca el, devine din ce în ce mai ilizibil cu trecerea anilor, iar ultimele scrisori de dinainte de moarte sunt practic imposibil de descifrat. Scrisorile sunt scrise într-un amestec aleatoriu de rusă și franceză. — uneori frazele sentimentale sunt în franceză, iar problemele de stat în rusă. S-a păstrat un mare număr de astfel de scrisori, dovada unui parteneriat sentimental și politic de o viață. Unele sunt în spiritul secolului, dar altele atât de moderne, încât par scrise de o pereche de îndrăgostiți din zilele noastre. Unele nu ar fi putut fi scrise de altcineva decât de o împărăteasă și un om de stat; altele vorbesc pe limba eternă a iubirii. Există conversații întregi: „Du-te, dragul meu, și fii fericit", îi scria Ecaterina lui Potemkin într-o scrisoare. El pleacă. La întoarcere, îi trimite Ecaterinei următoarele rânduri: „Măicuță, ne-am întors, e vremea să cinăm." Ea răspunde: „Doamne Sfinte! Cine-ar fi crezut că te întorci?” Ecaterina îl alinta pe iubitul ei cu „sufletul meu drag", „inimioara mea”, „dulceață" și „bijuterie". Mai târziu se folosește de tradiționalul batușka sau batinka — sau papă — și de nenumărate diminutive ale numelui Grigori: Grișa, Grîșenka, Grîsenok, până și Grișefișenka. În toiul idilei lor, numele devin și mai colorate: „fazanul meu de aur", „cocoșel de aur", „porumbel drag”, „pisoiaș“, „cățeluș", „Tonton", „inimioară dragă”, „perechea sufletului meu”, „papagal micuț", „jumătate pasăre, jumătate lup" și multe altele care combia forța cu sensibilitatea. Dacă își lua nasul la purtare, îl readucea cu picioarde pe pământ adresându-i-se cu „Domnia ta" sau „Domnule general" sau „Excelență". Dacă îi acordă vreun nou titlu, împărătesei îi plăcea să îl și folosească. Potemkin i se adresă aproape întotdeauna cu matușka, adică „măicuță”, sau „Preamărită doamnă" sau ambele. Cu alte cuvinte, se folosea de vechile titluri rusești cu care se cuvenea să i te adresezi unei țarine, în loc să îi spuni Katinka, așa cum au făcut-o amanții ei de mai târziu. Nu era dovadă una lipse de intimitate, ci a venerației lui Potemkin pentru suverana sa. De exemplu, îl obligă pe slujitorul care îi aducea bilețele împărătesei să îngenuncheze cât timp scria el răspunsul, ceea ce o amuză nespus pe Ecaterina: „Scrie-mi te rog, ți 1-a adus dinainte astăzi maestrul de ceremonii pe trimisul meu 1-ai pus să îngenuncheze ca de obicei?""
