Valorile angajatilor romani

     Este a doua carte-studiu, după "Românii, un viitor previzibil?". Cartea analizează valorile cultural-comportamentale ale angajaților români și propune soluții concrete de creștere a performanței în muncă și de eficientizare a relațiilor cu ceilalți.
Citește tot rezumatul cărții Valorile angajatilor romani... Lucrarea explică sursele motivaționale și modelele comportamentale pe care le generează.     Fragment din volum:       “Recunoașterea la angajații români     Vorbind despre angajații romani, statutul cultural și profesional este cel care ar trebui să domine zbuciumul existențial. Statutul economic derivă din statutul profesional. Ce remarcăm? Majoritatea angajaților români reduc statutul profesional la bani și putere, avansare, competiție, libertate, faima. Este o cultură a recunoașterii celorlalți. În afara beneficiilor transpuse prin ceilalți, nu regăsim produsul muncii, moralitatea, progresul. Totul poate fi simbolizat prin dezechilibrul între pozițiile (statutului) sinelui și celorlalți. Perspectiva des întâlnită este simplificată prin modul în care ne simpatizăm unul pe altul, privindu-ne drept șoricei sau vaci de muls.     Majoritatea angajaților români vor să fie recunoscuți de către ceilalți, consideră că au dreptul de a fi recunoscuți. Iar acest drept presupune existența unui statut care să impună respectul și recunoașterea celorlalți. De obicei, un astfel de statut implică asocierea cu beneficiile directe și imediate în bani, putere etc. Totuși există și o altă cale de a ajunge la un statut care inspiră respect și admirație. Este vorba despre dobândirea unui statut pe baza competențelor. Problema majora cu recunoașterea competențelor este că presupune dezvoltarea lor în timp, cu multă răbdare, prin multă muncă și prin realizări constante. Dintr-odată, s-ar putea ca acest tip de recunoaștere bazată pe competențe să nu mai pară atât de atractivă și demnă de urmat în modelul cultural românesc.        Legea lui Peter în modelul cultural românesc     Legea lui Peter, conform căreia fiecare dintre noi tinde spre maximum de incompetență, se aplică și angajaților români. Dacă în Occident un angajat își schimbă în medie de trei-patru ori locul de muncă în decursul unei vieți, în România ultimilor 23 de ani schimbările sunt mult mai dese. Mulți dintre noi spunem că latura economică reprezintă cauza acestor schimbări. Să fie această explicația? Mă îndoiesc profund. Cultura noastră ne influențează mai mult decât credem.” Citește mai puțin...