Lecturile scolarului. Clasa a 3-a

    Lectura are un rol important în formarea și educarea copiilor deoarece lărgește orizontul de cunoaștere, ajutând la dezvoltarea gustului pentru literatură și pentru frumos, a vocabularului și modului de exprimare, și totodată la dezvoltarea psihică, intelectuală și afectivă.
Citește tot rezumatul cărții Lecturile scolarului. Clasa a 3-a...     Această culegere de lecturi suplimentare oferă copiilor materialul necesar dezvoltării și consolidării cunoștințelor dobândite în școală, precum și a abilității de integrare și colaborare în cadrul unui grup.     În carte se regăsesc atât exercițiile specifice programei școlare, cât și exerciții mai puțin formale (temele de grup și secțiunea „știați că"). Temele de grup implică participarea cât mai multor elevi sau copii sub îndrumarea învățătorilor sau a părinților și se dezvoltă prin dezbateri și transferuri de cunoștințe între copii. Prin alternarea celor două tipuri de exerciții și activități această serie de manuale ajută la o dezvoltare a copilului mult mai armonioasă și completă, asigurând atât extinderea și consolidarea cunoștințelor școlare, cât și a abilităților de dezvoltare personală.  (Autoarea)      Fragment din basmul “Greuceanu” de Petre Ispirescu:       „Oamenii, când văzură iarăși soarele și luna pe cer, se veseliră și lăudară pe Dumnezeu că a dat atâta tărie lui Greuceanu de a izbândit împotriva împielițăților vrăjmași ai omenirii.     Iară el, mulțumit că a scos la bun capăt slujba, o luă la drum, întorcându-se înapoi.     Găsind pe frate-său la semnul de introlocare, se îmbrățișară și, cumpărând doi cai ce mergeau ca săgeata de iute, întinseră pasul la drum ca să se întoarcă la împăratul.     În cale, deteră peste un păr plin de pere de aur. Fratele Greuceanului zise că ar fi bine să mai poposească puțin la umbra acestui păr, ca să mai răsufle și caii, iară până una-alta să culeagă și câteva pere, spre a-și mai momi foamea. Greuceanu, care auzise pe zmeoaice ce plănuiseră, se învoi a se odihni; dară nu lăsă pe frate-său să culeagă pere, ci zise că le va culege el. Atunci trase paloșul și lovi părul la rădăcină. Când, ce să vezi d-ta? unde începu a curge niște sânge și venin scârbos și un glas se auzi din pom, zicând:     - Mă mâncași friptă, Greucene, precum ai mâncat și pe bărbatul meu.     Și nimic nu mai rămase din acel par, decât praf și cenușe; iară frate-său încremeni de mirare, neștiind ce sunt toate acestea.     După ce plecară și merseră ce merseră, deteră peste o grădină foarte frumoasă cu flori și cu fluturei și cu apă limpede și rece.     Fratele Greuceanului zise:     - Să ne oprim aici nițel, ca să ne mai odihnim căișorii. Iar noi să bem nițică apă rece și să culegem flori.     - Așa să facem, frate, răspunse Greuceanu, dacă această grădină va fi sădită de mâini omenești și dacă acel izvor va fi lăsat de Dumnezeu.     Apoi, trăgând paloșul, lovi în tulpina unei flori care se părea mai frumoasă și o culcă la pământ; după aceea împunse și în fundul fântânei și a mărginilor ei, dară în loc de apă începu a clocoti un sânge mohorât, ca și din tulpina florii, și umplu văzduhul de un miros grețos.” Citește mai puțin...