Capcana

    Sarah Stevens, protagonista lucrării de față, este o femeie cu multe calități: frumusețe, inteligentă, spirit organizatoric. Existența ei calmă, în care fiecare amănunt este sub control, intră brusc într-un derapaj, pentru ea începând o luptă epuizantă, nu doar spre a desluși un mister, ci, mai ales, pentru supraviețuire.
Citește tot rezumatul cărții Capcana...     Sub masca unui bancher respectabil, timid și retras, se ascunde un individ periculos ce dorește cu ardoare ca Sarah să fie numai a lui. Curând, ea se trezește singură, fără slujbă și, mai grav, învinuită de crimă. Într-o situație în care totul îi este potrivnic, ajutorul îi vine de unde se aștepta mai puțin, iar speranța răsare în ciuda pericolelor ce o pândesc la tot pasul. Dar șocul cel mare îl trăiește în momentul în care bărbatul iubit o trădează. Rațiunea inimii și pasiunea sunt puse în balanța cu neîncrederea. O lectură electrizantă despre obsesii, crima și puterea iubirii, ce va crește adrenalina cititorilor.      Fragment din volum:       „Articolul din ziar spunea că poliția nu are nici un indiciu în asasinarea judecătorului Roberts. Mare păcat.     Era mulțumit de sine; încă o dată se dovedise mai inteligent decît ceilalți. Bineînțeles că nu existau indicii. Mai întîi așteptase ca Sarah să intre la film, apoi se dusese în Galleria și sunase de la un telefon public. Mii de oameni trec prin complexul comercial în fiecare zi; nu aveau cum să stabilească că trecuse și el pe acolo. Judecătorul Roberts, fraier bătrîn, fusese încîntat să discutc cu prietenul unui prieten despre o chestiune legală și astfel pătrunsese cu ușurință în casă.     Cu toate că amprentele lui nu erau înregistrate în nici o bază de date pentru simplul motiv că nu i se luaseră niciodată, avusese totuși grijă să memoreze tot ce atinsese cît stătuse în casă și apoi ștersese atent toate acele suprafețe înainte să plece. Refuzase ceva de băut, așa că nu trebuise să mai aibă și grija unei cești sau unui pahar. Recuperase și tubul cartușului de pe covor și îl aruncase la gunoi a doua zi. Gunoiul fusese ridicat, așa că orice urmă dispăruse.     Era la adăpost. Acum se putea concentra asupra lui Sarah. Nu voia să repete oferta prea curînd ca să nu o ofenseze. Dar nici nu își putea permite să aștepte prea mult, pentru că serviciile ei aveau să fie foarte căutate. Aflase prin rețeaua sa de cunoștințe din zonă — nu îi putea numi prieteni — că familia Roberts scotea casa la vînzare și că aranjaseră că pentru moment ea să rămînă și să supravegheze treburile.     Era perfect. Avea timpul necesar, o perioadă de grație cum s-ar spune, să mediteze atent cum să își formuleze următoarea ofertă. Data trecută făcuse greșeala să nu ia în considerare loialitatea ei și să reducă totul la o chestiune strict pecuniară." Citește mai puțin...