Mantuitorul Dunei. Seria Dune. Vol.2

Mântuitorul Dunei este volumul al II-lea din seria Dune   Fremenii și-au găsit Mesia. Prorocirile s-au adeverit. Au devenit stăpânii planetei lor, ba chiar ai întregului Univers, iar Paul Atreides a devenit legendarul Muad’Dib. Cu mai multă putere decât orice altă ființă din univers, venerat ca un zeu de fanaticii fremeni, acesta se confruntă, însă, cu mașinațiunile politice ale celorlalte puteri din imperiu. Paul se luptă și cu îndoielile oricărei figuri mesianice: poate el să aducă, într-adevăr, mântuirea și dacă da, nu cumva însăși umanitatea lui îi stă în cale?   Genial! Este tot ce a fost Dune, și poate puțin mai mult.
Citește tot rezumatul cărții Mantuitorul Dunei. Seria Dune. Vol.2... - Galaxy Magazine   Orice operă fantasy reflectă spațiul și timpul când a fost scrisă. Dune este un fantasy emblematic pentru epoca modernă: discută probleme de mediu, potențialul speciei umane, stadiile conștiinței și revoluția regiunilor în dezvoltare față de imperialism. Toate compunând o viziune unică despre transformările personale și cosmice. - The Guardian   Fragment din cartea "Dune. Volumul 2: Mântuitorul Dunei" deFrank Herbert: "Alia își dădea seama că această ședință a Consiliului Imperial avea să fie dificilă. Câteva amănunte îi dezvăluiau acumularea de forțe: modul în care Irulan evita s-o privească pe Chani, gesturile nervoase ale lui Stilgar, care nu contenea să-și răsfoiască documentele, privirile sumbre pe care Paul i le aruncă lui Korba, Qizară-ul. Alia se așezase la capătul mesei aurii de consiliu, de unde putea observa balconul învăluit în lumina prăfoasă a după-amiezii. Korba, care dialogă cu Paul și se întrerupsese la sosirea ei, reluă: - Ceea ce vreau să spun, Domnia Ta, este că zeii nu mai sunt la fel de numeroși cum erau odinioară. Alia izbucni în râs. Își dădu capul pe spate și gluga neagră a abalei luneca, dezvăluindu-i chipul. Sub părul de culoarea bronzului, avea o fată ovală, cu nasul mic și gura generoasă, cu ochi complet albaștri, lipsiți de alb. Obrajii lui Korba deveniră aproape la fel de portocalii ca mantia pe care-o purta. O fulgeră cu privirea pe Alia. Scund și chel, semăna în această clipă cu un pitic furios.  - Știi ce se spune despre fratele tău? întrebă el. - Știu ce se spune despre Qizaratul vostru, replică ea. Că n-aveți nimic divin, că nu sunteți decât spionii unui zeu. Korba îi aruncă o privire lui Paul, căutând ajutor. - Suntem trimișii lui Muad'Dib, care trebuie să știe adevărul poporului Său pentru ca poporul să știe adevărul Său, spuse el. - Spioni, repetă Alia. Korba tăcu, strângând din buze. Paul își privi sora și se întrebă ce motiv avea să-l provoace astfel pe Panegirist. Brusc, își dădu seama că Alia devenise femeie, că nu mai păstra decât o urmă de adolescentă, atât cât să-i sublinieze frumusețea. Îl surprinse că nu remarcase asta până acum. Sora lui avea cincisprezece ani, curând șaisprezece... O Cucernică Maică fără experiență maternă, o preoteasă virgină, temută și venerată de masele superstițioase... Alia a Cuțitului. - Nu e nici locul, nici momentul pentru a asculta frivolitățile tale, interveni Irulan. Paul nu-i acordă nicio atenție și-i făcu semn lui Korba. - Piață e plină de pelerini. Du-te și cheamă-i la rugăciune. - Dar ei Te așteaptă pe Tine, Domnia Ta, protestă Korba. - Atunci, pune-ți turbanul! De la distanța asta, nu vor face deosebirea. Irulan își stăpâni iritarea, privindu-l pe Korba care se ridică și părăsea încăperea. Îi veni dintr-odată gândul neliniștitor că, Edric nu era în stare să ascundă de Alia acțiunile ei. În fond, ce știm noi despre ea? se întrebă. Chani, cu mâinile încleștate în poală, îl privi pe Stilgar, unchiul ei, aflat de cealaltă parte a mesei. Stilgar era Ministrul de Stat al lui Paul. Oare vechiul Naib fremen regreta vreodată traiul mult mai simplu pe care-l dusese în sietchul său din deșert? se întrebă ea. Părul lui negru începuse deja să încărunțească, dar ochii, sub sprâncenele stufoase, rămăseseră la fel de pătrunzători. Privirea lor păstră ceva din viața sălbatică a Dunei." Citește mai puțin...