Selecția poeziilor de Acad. Mihai Cimpoi Ca poet care a rostit esențial ființă, Eminescu nu putea să nu fie și un poet al dragostei, ca sentiment complex, atât de apropiat de „dor", care deschide o perspectivă năzuitoare spre (de)plinătate e marca ontologică românească, deoarece cuprinde întreaga scară a trăirilor - într-un registru al discreției, nuanței (zicea Blaga - de la fior, de la tremur, de la frământările stârnite de Zburător în sufletul fragil al fetelor pubere până la „farmecul ne-nțeles" ce-o vrăjește pe Cătălina din Luceafărul, până la suferința dureros de dulce care traduce sentimentul morții (căci Eros și Mors își dau întâlnire vicleană, primejdioasă, profund existențial în acest sentiment-sinteză).
- Acad. Mihai Cimpoi
