Presentimentul meu că omenirea are o istorie mult mai îndelungată decât pare și că fenomene catastrofice la scară planetară au oprit ascensiunea așa zisei civilizații umane, se dovedește din ce în ce mai ancorat în realitatea incredibilă a cronicilor temporale ce păstrează încă dovezi irefutabile ale acestor epoci trecute și rămase doar în anamneza basmului și poveștilor multimilenare transmise pe cale orală sau săpate în simbolurile mute ale pietrei ce nu știe a grăi în limbajul nostru sofisticat și legiferat.
Să privim ca pe o oglindă fermecată tablourile marelui renascentist și să încercăm să vedem ce "ferestre" se vor deschide, ce taine își vor lăsa discipolii să le atingă, ce praf de stele se va ridica în flacără tremurândă a spiritului uman scrutător și neliniștit.
