Eroina acestei povestiri este o așa-zisă clarvăzătoare, fosta prostituată, care ajunge la o clientă pe nume Susan, o femeie bogată și nefericită, dornică de un strop de dramă în viața ei perfectă. Când vizitează locuința în stil victorian a lui Susan, sursa suferinței și a terorii acesteia, clarvăzătoarea își dă seama că poveștile cu fantome nu sunt doar o născocire.
Miles, fiul vitreg al lui Susan, contribuie la atmosfera cu comportamentul lui bizar și imaginația macabră. Cei trei se trezesc curând prinși într-o cursă teribilă, la capătul căreia trebuie să afle unde pândește răul și dacă există vreo cale de scăpare. După faptă și răsplată, nuvela câștigătoare a Edgar Award, dovedește încă o dată că Gillian Flynn este una dintre vocile cele mai originale și mai puternice din literatura mondială. Gillian Flynn observă atent imperfecțiunea umană și răul care există printre noi. - Washington Post Stilul lui Flynn are o precizie de bisturiu. – New York Times După faptă și răsplată e o poveste perfect construită, menită să-i țină în priză pe fanii lui Gillian Flynn pentru următorul său roman. - The Independent Gillian Flynn s-a născut în 1971, în Kansas City, Missouri. A obținut licența în literatura engleză și jurnalism la University of Kansas, după care și-a luat masteratul în jurnalism la Northwestern University, Chicago. Cărțile lui Gillian Flynn au fost traduse în 41 de limbi. La Editura Trei au apărut Fața dispărută, Obiecte ascuțite și Locuri întunecate. Fata dispărută a stat peste o sută de săptămâni pe lista de bestselleruri și a fost declarată una dintre cele mai bune cărți ale anului 2012 de către publicațiile People Magazine și New York Times. Adaptarea cinematografică din 2014, cu Ben Affleck și Rosamund Pike în rolurile principale, a câștigat Hollywood Film Award. Obiecte ascuțite a fost finalist la Edgar Award și primul român care a obținut vreodată două premii Dagger în același an. Locuri întunecate a fost declarată cea mai bună carte din 2009 de către publicația Publishers Weekly și a fost ecranizată în 2015, cu Charlize Theron în rolul principal. Fragment din volumul "După fapta și răsplată" de Gillian Flynn: "Susan Burke a rămas tăcută niște secunde bune. Apoi: - Viața mi se destramă, a murmurat. Era foarte drăguță, însă teribil de tensionată și neliniștită, așa că nu-ți dădeai seama cât de bine arată decât dacă o priveai cu luare-aminte. Dacă-i vedeai, dincolo de ochelari, albastrul intens al ochilor. Dacă-ți imaginai părul ei blond-cânepiu lăsat pe umeri. Se vedea de la o poștă că-i bogată. Poșeta îi era prea simplă ca să fie altfel decât incredibil de scumpă. Rochia îi era cenușie, însă bine croită. Sau poate că nici măcar nu era cenușie rochia - o făcea ea să pară așa. Deșteaptă, însă nu și creativă, mi-am zis. Conformistă. Trăiește cu frică să nu cumva să spună sau să facă chestii greșite. Îi lipsește încrederea în sine. Probabil, ținută sub papuc de părinți, și-acum ținuta sub papuc de bărbat. Soțul ei e coleric - și scopul ei de căpătâi, zi de zi, e să ajungă la capătul zilei fără vreo izbucnire. Trist. E una dintre cele triste. Susan Burke a început, atunci, să suspine. A bocit cu sughițuri timp de un minut jumate. Aveam de gând să-i ofer două minute și s-o opresc, numai că s-a oprit singură. - Nici nu știu ce caut aici, a zis trăgând din geantă o batistă pastelată, însă fără s-o folosească. E-o nebunie. Dar vreau numai să știu când o să înceteze să se înrăutățească. E tot mai rău în fiecare zi. I-am oferit cea mai bună privire consolatoare a mea, fără s-o ating. - Ce se întâmplă în viața ta? S-a șters la ochi și, o clipă, m-a privit țintă. A clipit. - Păi, nu știi deja? Mi-a zâmbit apoi. Avea simțul umorului, lucru neașteptat. - Deci cum se face asta? a vrut să știe, ghemuindu-se iarăși în scaun și apucându-se să-și maseze un punct de la ceafă. Cum funcționează? - Sunt intuitivă psihologic, am început eu. Știi ce înseamnă asta? - Citești bine oamenii. - Da, până la un punct, însă puterile mele sunt dincolo de simpla intuiție. Toate simțurile au de-a face cu asta. Simt vibrațiile unei persoane. Văd aurele. Miros deznădejdea, necinstea sau depresia. E un dar pe care-l am de copilă. Mama era o femeie foarte deprimată, dezechilibrată. O înconjura o pâclă albastră. Când era lângă mine, simțeam o rezonanță pe piele, ca atunci când cânți la pian, și mirosea a disperare, care pentru mine avea iz de pâine."
