O poveste de dragoste, o privire asupra celorlalți. O lectură extrem de plăcută. - France Inter Trei zile în San Francisco. Trei zile pentru a-ți scrie istoria. Ce ai face dacă o fantomă ar apărea în viața ta și te-ar ruga să o ajuți să-și îndeplinească cea mai scumpă promisiune? Ai fi gata să te urci cu ea în avion până la capătul lumii? Chiar dacă toți cei din jur te-ar crede nebun? Și dacă această fantomă ar fi a tatălui tău? Thomas, un pianist remarcabil, este antrenat într-o aventură fabuloasă: o promisiune, o călătorie la San Francisco, o încercare de regăsire a timpului pierdut, o întâlnire neașteptată… Comparabilă cu poveștile de dragoste ecranizate de Frank Capră și Billy Wilder, Fantomă și iubirea te face să crezi în miracole.
Delicios de la un capăt la altul, noul roman al lui Levy te invită să-l urmezi pe Thomas, un pianist talentat, într-o aventură pe cât de incredibilă, pe atât de captivantă și plină de învățăminte. - Le Journal de Quebec În cel mai recent roman al său, Fantomă și iubirea, Marc Levy revine la atmosfera din volumul său de debut, Și dacă e adevărat…, devenit în scurt timp bestseller internațional. - Le Figaro Marc Levy a debutat în 2000 cu romanul Și dacă e adevărat..., care s-a vândut în milioane de exemplare în întreaga lume și a fost ecranizat în 2005, cu Reese Witherspoon și Mark Ruffalo în rolurile principale. Fantoma și iubirea este cel de-al douăzecilea roman al său. Cărțile semnate de Marc Levy sunt traduse în 49 de limbi. Cu peste 45 de milioane de exemplare vândute, este cel mai citit scriitor francez din lume. La Editura Trei au apărut toate romanele sale. Fragment din volumul „Fantoma și iubirea" de Marc Levy: "La prima oră, Thomas se trezi dintr-un somn agitat. Își frecă țeasta, deschise ochii și-l strigă imediat pe tatăl său, dar nu auzi decât fluieratul unui angajat de la administrația străzilor care mătură sub ferestrele lui. Dacă n-ar fi fost geanta de voiaj de pe masă, ar fi crezut că tocmai ce și-a revenit dintr-un vis ciudat. - Nu știu de-a ce te joci, ori poate ești încă ofuscat. Dacă vrei să pierdem avionul, nu trebuie decât s-o spui, ar fi mai simplu, strigă Thomas. Nu primi niciun răspuns. Dădu din umeri și se duse să facă dus. Apoi se îmbracă, își turnă o ceașcă de cafea și inspectă apartamentul. - Ce pui la cale? Thomas începu să se îndoiască de propria sănătate mintală. Contemplă abătut urna ce se zărea peste marginea genții de voiaj. - Mă abandonezi din nou, vrei să fac singur această călătorie, nu? De acord, zise el când închise ușa. Îți voi îndeplini ultimele dorințe, după care vom fi chit. Un taxi îl aștepta în fața clădirii. Pe drumul spre aeroport, Thomas se răsuci de zece ori ca să privească pe geamul din spate cum Parisul rămâne în urmă. Față de la ghișeul de check-în îl întrebă dacă voiaja singur, iar Thomas îi răspunse că aproape singur. Zăbovi puțin la un chioșc de ziare, își cumpără un exemplar din revista Diapason și îl răsfoi așezat la masă în fața unei pățiserii Laduree, ale cărei macarons reprezentau unul dintre păcatele lui mărunte. După ce își adună tot curajul, porni în direcția punctului de control. Agentul de securitate, o femeie, se încruntă când văzu apărând pe ecran un obiect întunecat și confiscă geanta lui Thomas pentru un control amănunțit. - Ce este asta? întrebă tânăra ridicând urna. - Un vas pentru ars substanțe aromate, răspunse Thomas. Sunt pianist profesionist, asta mă ajută să lupt împotriva tracului. - S-ar zice că aveți al naibii de mult trac. Îmi permiteți? întrebă ea ridicând capacul. Thomas clipi în semn de aprobare. Tânăra apropie nasul și adulmeca urnă. - Miroase bine, comentă ea și o închise la loc. Trecu urna prin detectorul de explozibil, apoi i-o înapoie lui Thomas. Thomas o băgă în geantă, o salută pe tânăra femeie și plecă. Tot mai neliniștit, cercetă din ochi sala de îmbarcare. - Am impresia că sunt un copil care s-a pierdut de părinți într-o mulțime de oameni, murmură el. Toată chestia asta e ridicolă.”
