„Bărbatul care va conta cel mai mult în viața ta tocmai a trecut prin spatele tău. Ca să-l găsești, va trebui să faci o călătorie lungă și să întâlnești șase persoane care te vor conduce la el...
Alice, în tine sunt două vieți.
Cea pe care o cunoști și o alta, care te așteaptă de multă vreme."
Londra, 1950
Alice duce o viață liniștită, împărțită între munca sa, care o pasionează și grupul ei de prieteni, cu toții artiști ocazionali. Totuși, în ajunul Crăciunului, viața ei va fi complet bulversată. În timpul unei excursii la bâlciul din Brighton, o ghicitoare îi prezice un viitor misterios. Alice n-a crezut niciodată în astfel de lucruri, dar nu poate să-și alunge din minte cuvintele femeii, iar nopțile îi sunt bântuite de coșmaruri care par pe cât de reale, pe atât de inexplicabile.
Vecinul ei de palier, domnul Daldry, celibatar convins, gentleman excentric și mucalit, o determină, din niște motive obscure, să ia în serios vorbele ghicitoarei și să le găsească pe acele șase persoane care o vor conduce spre destinul ei.
De la Londra la Istanbul, Daldry se hotărăște să o însoțească într-o călătorie neobișnuită...
Marc Levy este cel mai citit autor francez contemporan din lume. Născut în 1961, la Paris, el a avut parte de un parcurs profesional fascinant: a fost mai întâi voluntar la Crucea Roșie, apoi antreprenor în SUA, după care fondează una dintre cele mai importante companii de arhitectură din Franța. Cariera sa de scriitor demarează cu maximum de succes în anul 2000, când publica romanul „și dacă e adevărat…", vândut în întreaga lume în milioane de exemplare și ecranizat de Steven Spielberg (2005).
Fragment din romanul "Strania călătorie a domnului Daldry" de Marc Levy:
“Alice a chemat-o pe camerista de pe etaj, ca s-o ajute să-și încheie rochia. Cu pălăria bine aranjată, a părăsit camera. Daldry a descoperit-o în liftul care cobora în hol. Era chiar mai uluitoare decât își închipuise el. A întâmpinat-o oferindu-i brațul.
— De obicei, am o sfântă oroare de mondenități, dar am să mă abat de la regulă, ești...
— Foarte New Look, a spus Alice.
— E un mod de a vedea lucrurile. Ne așteaptă o mașină. Avem noroc că s-a oprit ploaia.
Taxiul i-a dus la consulat în mai puțin de două minute: intrarea acestuia se află la cincizeci de metri de hotel, aproape că ar fi fost de ajuns să traverseze bulevardul ca să ajungă acolo.
— Știu, e ridicol, dar nu ne puteam duce pe jos, chestie de etichetă, i-a explicat Daldry.
A ocolit mașina ca să-i deschidă portiera lui Alice; un majordom în uniformă o ajută deja să coboare.
Au urcat încet treptele; Alice se temea să nu se împiedice, pe tocurile ei înalte. Daldry i-a prezentat lacheului invitația, și-a lăsat paltonul la vestiar și a condus-o pe Alice în marea sală de recepție.
Când au intrat, bărbații s-au întors spre ei, unii au raaș chiar muți, în mijlocul conversației. Femeile o măsurau pe Alice din cap până-n picioare. Coafura, boleroul, rochia, pantofii — Alice era modernitatea întruchipată. Soția ambasadorului a rămas cu ochii la ea și i-a zâmbit prietenește. Daldry a înaintat spre doamna ambasador, s-a înclinat pentru a-i săruta mâna și i-a prezentat-o pe Alice, după regulile protocolului.
Ambasadoarea s-a interesat ce motive purtaseră acel frumos cuplu atât de departe de Anglia.
— Parfumurile, Excelența Voastră, a răspuns Daldry. Alice este unul dintre „nasurile" cele mai înzestrate din regat. Unele dintre creațiile sale se află deja în cele mai bune parfumerii din Kensington.
— Ce noroc! a răspuns ambasadoarea. Când o să ne întoarcem la Londra, o să am grijă să mi le procur neapărat.
Iar Daldry și-a luat imediat obligația de a-i livra câteva flacoane.”
