Continuarea romanului Charlie și Fabrica de Ciocolată. Charlie a câștigat fabrica de ciocolată a domnului Wonka, dar aventurile prin care trece alături de bizarul personaj și de ciudată să familie nu sunt nici pe departe încheiate.
Cu toții sunt pasagerii Marelui Ascensor de Sticlă, mașinărie care-i va purta într-o fabuloasă călătorie prin spațiul cosmic. Spre final, cei trei bunici țintuiți la pat vor suferi niște trasformări deopotrivă uluitoare și pline de haz. Peste toate acestea, confruntarea cu niște creaturi înfricoșătoare, o călătorie în măruntaiele pământului și o întâlnire cu niște șefi de stat de tot râsul vă vor face să citiți pe nerăsuflate acest al doilea volum al seriei. Ilustrații de Quentin Blake. Fragment din volumul "Charlie și marele ascensor de sticlă" de Roald Dahl: “- Bunicule Joe, strigă domnul Wonka. Propulsează-te iute către colțul mai îndepărtat al Ascensorului și învârte mânerul acela. De-acolo se coboară frânghia! - Frânghia nu-i bună, domnule Wonka! Vermii ne-o fac praf cât ai clipi! - E o frânghie oțelită, zise domnul Wonka. E făcută din oțel călit! Să încerce numai să muște din ea și li se fac dinții așchii! Hai, Charlie, treci la butoane! Am nevoie de ajutorul tău ca să manevrez drăcia asta. O să ne poziționăm chiar deasupra Capsulei de Transport, apoi încercam să ne agățăm de ea cum se cuvine. Precum un cuirasat gata de luptă, Marele Ascensor, cu rachetele pornite, se propulsă fără nicio dificultate chiar deasupra Capsulei de Transport. La vederea acestui nou inamic, Vermii uitară de Capsulă și se năpustiră cu toate forțele asupra Ascensorului. Escadroanele de Vermi se aruncară furioși asupra minunatei mașinării a domnului Wonka: BANG! ZDRANG! BUUUUM! Părea o furtună cu tunete și trăznete. Ascensorul se bătaia că o frunză în vânt, iar înăuntru lui, Bunica Josephine, Bunica Georgină și Bunicul George, plutind în cămășile lor de noapte, urlau, strigau și dădeau din mâini, cerând ajutor. Doamna Bucket își strângea soțul în brațe așa de tare, ca unul dintre nasturii cămășii îi pătrunse acestuia în carne. Numai Charlie și domnul Wonka își păstrau sângele rece și pluteau netulburați pe la înălțimea tavanului, apăsând butoanele lansatoarelor de rachete. De jos, Bunicul Joe strigă îndemnuri la luptă și îi blestema pe Vermi, în vreme ce învârtea de manivelă pentru a derula frânghia, urmărindu-i apoi coborârea prin podeaua de sticlă. - Mai către tribord, Charlie, strigă Bunicul Joe. Suntem chiar deasupra Capsulei. Înaintați câțiva metri, domnule Wonka. Vreau să înfig cârligul în ridicătura aia de la botul navei. Staaaai! Asta e! Încă puțin! Asta e!... Hai să înaintăm nițel, să vedem dacă se ține... Mai... Mai... Frânghia de oțel se întinse la maxim, dar nu cedă. Marele Ascensor de Sticlă tracta acum Capsula de Transport, ducând-o departe de Vermii Fioroși."
