Nu este arta fără dimensiune estetică. Un tablou este pictura, o melodie este muzica, un obiect aparține sculpturii sau arhitecturii dacă au "dimensiune estetica". Aceasta este captată tradițional sub conceptul de "frumos", dar mai importantă decât această captare, care nici nu mai este sigur că e destul de acoperitoare pentru arta de astăzi, este împrejurarea că e vorba de o dimensiune a existenței deosebită de ceea ce este doar vital, doar trăire, doar util, doar funcțional sau doar plăcut.
Cu o aproximare inevitabilă, dar folositoare, putem spune că acolo unde avem de a face cu „adevărul" vorbim de cunoaștere, unde avem de a face cu "dreptatea" este în joc justiția, unde avem de a face cu "binele" suntem in teritoriul moralei, iar unde avem de a face cu "frumosul" este arta. (...) - Andrei Marga
