OHANN STRAUSS-fiul (1825 – 1899) a fost „Regele Valsului”, acel creator al dansului care a invadat sălile de bal ale secolului XIX și a influențat istoria muzicii. Nu există compozitor din veacurile XIX sau XX care să nu fi gândit muzica în tempoul valsului și să nu îl fi inserat în toate formele muzicale de la sonata la simfonie, de la operetă și opera la musical și muzica de film.
O statistică realizată în secolul trecut arată că între anii 1874 și 1900 opereta „Liliacul” a fost reprezentată în limba germană de
11 962 de ori, „Voievodul tiganilor” de 7 420 de ori, „Sange vienez” de
3 281 de ori, „Asprisoara” de 774 de ori, „Războiul vesel” de 563 de ori, „O noapte la Veneția” de 514 ori, „Prințul Methusalem” de 137 de ori, „Carnaval la Roma” de 92 de ori, „Batistuta de dantela a Reginei” de 38 de ori, „De-a baba-oarba” de 16 ori, „Zeița rațiunii” de 14 ori și „Principesa Ninetta” de 8 ori...
Strauss, Strauss, Strauss... pe toate afișele sălilor de concert ale lumii! Cât despre valsurile straussiene, ce au amplitudinea rapsodiilor, s-au scris și se vor mai scrie milioane de pagini de muzicologie, pentru că Johann Baptist al II-lea s-a confundat cu avântul, grația, iubirea și extazul rotirilor în trei timpi...
