Jucaria furioasa

Opera lui Arlt ilustrează o creație aspră, în care copilăria, de pildă (El juguete rabioso - Jucăria înfuriată), nu are nimic din nuanțele trandafirii  împrumutate ulterior de memorie altor scrieri de gen.
Citește tot rezumatul cărții Jucaria furioasa... Sunt amintiri amare, întunecate, colțuroase: cioburile zgârie, așchiile înțeapă. Reziduurile nu strălucesc în lumina înșelătoare a edulcorării secretate de ceața depărtării de eveniment, ci sunt terne, casante, înăbușitoare. Răzbate forfota imundă a piețelor zgomotoase, înțesate de vânzători și mușterii măsurându-se cu priviri neîncrezătoare și viclene, lumea învălmășită a micilor comercianți, pișicheri de toate soiurile, haimanale cărora mizeria le-a răzuit orice poleială de pitoresc - toți făcându-și un titlu de glorie din matrapazlac, pungășie și șmechereală. În colcăială dezgustătoare, protagonistul, Silvio Astier, e pe cale să se scufunde într-un șirag de eșecuri mergând până la a-l aduce în pragul închisorii. O avalanșă de situații nefericite, care se reped atât de numeroase și cu atâta înverșunare implacabilă asupra adolescentului, încât par să-i taie însăși putința de a respira firesc (ritmul sacadat al scrierii sugerează gâfâitul existențial). Nici un dram de tentă moralistă nu transpare din evocarea lui Silvio. Chiar dacă șovăială etica se insinuează în sinea lui, aceasta nu e destul de puternică pentru a împiedica actul de trădare. Astier trimite la închisoare, fără prea multe regrete sau remușcări, pe cel mai generos (dar totodată, e drept, și cel mai potlogar) dintre companioni. Asemănătoare existențelor picărești, dominate de insubordonare socială și de hazard, tinerețea lui Silvio mai are însă o componentă esențială: aspirația spre puritate, retezată brutal. Jocul dintre năzuința și realitate nu lasă nici o șansă iluziilor, care pâlpâie anemic doar pentru a se stinge curând. Proza beneficiază de o scriitură adecvată. Nici un derapaj calofil nu înmoaie derularea de o rapiditate brutală a evenimentelor. Dimpotrivă, stilul abrupt -  pe alocuri chiar neglijent, poticnit, sacadat - sugerează zbaterea inutilă de a evada din capcană existențială. Citește mai puțin...