Cismigiu Et Comp.

Un roman cu subiect fermecător, în care adolescența este prezentată ca o dimensiune unică a existenței umane, ca o perioadă din viață fascinantă, trăită cu exuberanță, simplitate și într-un ritm tumultuos.
Citește tot rezumatul cărții Cismigiu Et Comp.... Cartea Cișmigiu et Comp. este de o certă actualitate și astăzi, căci tipologia adolescentului, a liceanului, este aceeași dintotdeauna, indiferent de epocă. Întâmplările captivante din viața liceenilor  "lazariști", povestite de Grigore Băjenaru cu umor, cu o vervă debordantă, dar și cu tresăriri nostalgice, insuflă bucuria lecturii și a regăsirii într-o vârstă minunată orcărui cititor. Iată o carte pe care o citește cu plăcere oricine, la orice vârstă! Fragment din cartea "Cișmigiu Et Comp." Grigore Băjenaru "A intrat în clasă abătut să cu ochii scăldați în lacrimi. De obicei, cum se suia pe catedră, se și așeză pe scaun, pentru că drumul pe scări, de la Cancelarie până la clasă, îl obosea nespus de mult. De data asta, însă, a rămas în picioare, făcându-ne semn să ne așezăm. Văzându-i ochii înlăcrimați, ne-am gândit că i s-a întâmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tăcut câteva clipe, mișcându-și buzele și părând că vrea să-și aleagă cuvintele. Apoi a rostit încet, ca și când ne-ar fi împărtășit o mare taină: - Băieți... am să vă dau o veste nespus de tristă... Marele nostru poet Alexandru Vlahuță nu mai este în viață! Un freamăt se ridică din bănci. Vlahuță era pentru noi, elevii, unul dintre cei mai mari poeți pe care-i cunoșteam. Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de „compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din „România pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întâmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogâldea.  Cum?! Era cu putință oare că acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem. - Să nu uitați, copii, vorbi mai departe nea Tomiță: Vlahuță a fost prieten și a viețuit ani și ani alături de cei mai de seamă scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea și Caragiale au fost nedespărțiții lui prieteni. A tăcut câteva clipe, apoi a adăugat: - M-am gândit că ar fi frumos din partea clasei noastre să trimitem o coroană de flori la înmormântarea marelui poet. Cine dorește și poate, îl rog să contribuie. Eu vă mulțumesc dinainte și mă înscriu cel dintâi pe listă..." Citește mai puțin...