Brușten Ioana s-a născut în Cluj-Napoca. Acest oraș înseamna mai mult de o jumătate din viața ei; părintii, școala, facultatea, prietenii din copilărie și adolescența, primele iubiri, castanele coapte, bunicii, troleibuzele 3 si 25, anii de 
Radio Cluj, prietenii din tinerețe, cele mai bune plăcinte cu varză, un milion de visuri. O lume întreagă căreia i-a aparținut total vreme de 31 de ani.
Cum a început autoarea să scrie?
A început de la compunerile în care îi plăcea teribil să inventeze, să descrie, să explice, să umple foile de hârtie cu vorbele și gândurile ei. A continuat cu poezii, apoi cu jurnale, scrisori, povestiri…a avut birouri cu sertare multe, care le-a adăpostit pe toate și a mai avut prieteni buni, care îi explicau că este talentată. I-a crezut și a continuat.
Cititori sunt pentru autoare o oglindă. În care se reflectă ceea ce scrie.
„Unele oglinzi sunt prietenoase, îți trimit înapoi o imagine măgulitoare, te placi privindu-te, altele te arată strâmb, sau palid, sau deformat…depinde cine ești, pentru acea oglindă, oglinjoară: Alba ca Zăpada, sau mama cea vitregă și rea?”