Autoarea Cristina Anescu s-a nascut in Bucuresti si de orasul ei natal o leaga o nostalgie asemanatoare celei pe care o ai cand te uiti la o persoana care a fost odata tanara, curata la suflet si frumoasa. Si iti amintesti din ce in ce mai greu acea imagine din ce in ce mai estompata.
A inceput sa scrie volumul de proza scurta acum opt ani, fara sa se gandeasca ca va publica. Scrisul era pentru ea o terapie, o modalitate de a descrie felul in care vade ea lucrurile, cum ajungem sa purtam masti sociale, cum ne transformam. Faptul ca in cele din urma volumul a fost tiparit este o confirmare a faptului ca visele se implinesc in cele din urma.
Vede in fiecare cititor un prieten. Intr-o lume in care dam cu pietre cu atata usurinta, faptul ca a primit atatea impresii pozitive de la cei care au citit povestirile din volumul Out of Office, a facut-o sa intelega cat de insingurati am ajuns si cat de mult avem nevoie de prieteni de incredere, de confidenti.
Majoritatea celor care au citit cartea i-au spus ca au ras involuntar, ca au regasit scene pe care le-au trait si ei.
Cel mai mult a impresionat-o o prietena care i-a spus ca a scris despre vietile noastre, ale tututor, asa caraghioase cum sunt.
