Cărțile din seria Cei din teribili sunt în lista cărților mele preferate pentru copii, și suntem deja la a doua citire a celor trei. Se pare că a mai apărut și un al patrulea volum, încă netradus în română, dar cred că ne vom descurca cu el și în engleză.
Poate citind descrierea cărții (un elev celebru pentru farsele lui se mută la o școală nouă, unde există deja un farsor) nu te-ai aștepta la o carte prea profundă, dar spre surprinderea mea (inițială), chiar este.
În primul rând, farsele celor doi teribili nu sunt de acel gen din filmele americane, înfăptuite de băieții cei răi (si nu foarte isteți), tras scaunul de sub fundul cuiva sau scuipat într-o băutură, etc. De fapt, pentru cei doi teribili asemenea bazaconii nici măcar nu s-ar numi farse. Ei gândesc și planifică tot felul de farse elaborate, au un atelier unde se pregătesc și discută, și, mai ales, au principii. Printre acestea se numără și ideea că cel căruia i se face o farsă trebuie să o merite, și farsa trebuie să îl schimbe cumva: să devină mai puțin arogant, de exemplu.
Nabokov vorbea într-o carte despre scriitorul care poate să înfăptuiască dreptatea prin scrierile sale, prin gesturi mărunte precum a-l surprinde pe tipul cel rău scobindu-se în nas. Asta este sentimentul pe care îl am eu când farsele celor doi teribili reușesc: că tipul cel rău este prins scobindu-se în nas, sau cu pantalonii în vine, și că asta este un triumf al binelui asupra răului și, mai ales, este un triumf intelectual.
Personajele seriei sunt bine conturate (în mod interesant, ele cresc de la un volum la altul), iar copiii din prim-plan sunt interesanți, inteligenți, cu simt civic. Holly, pasionată de filme vechi, care candidează pentru funcția de șef al clasei chiar dacă „alegerile” sunt aranjate, în semn de protest și pentru că cineva trebuie să fie în opoziție. Niles, asistentul directorului, pasionat de muzică clasică și de diorame, lingușitor și inteligent, care este, desigur, mai mult decât pare, Miles, elevul cel nou, care ar putea să aleagă să fie orice, de vreme ce este nou, dar alege să fie farsorul școlii, directorul Barry Latră, a cincea generație de directori Latră, care se învinețește precum o vânătă când simte că își pierde puterea, dna Shandy, profesoara de științe sociale, îmbrăcată hippie, care ține cursurile într-un mod original, pentru a-i determina pe copii să învețe unii de la alții.
Nu cred că poți citi cărțile din seria Cei doi teribili fără să râzi în hohote și fără să afli măcar un singur lucru nou, fie el și despre vaci, dar foarte probabil și despre literatură, cinema sau muzică.
