Institutul de Memorie Culturală – CIMEC a fost o instituție românească specializată în documentarea și informatizarea patrimoniului cultural. Originile sale se află în Oficiul de Calcul înființat la 15 martie 1978 în subordinea Muzeului Național de Istorie, creat pentru dezvoltarea evidenței informatizate a patrimoniului cultural național.
Instituția a devenit Centrul de Calcul pentru Cultură în 1981, apoi Centrul de Informatică, Memorie și Sinteză Culturală în 1990–1991. În 1998 a primit denumirea Institutul de Memorie Culturală, păstrând acronimul CIMEC. A construit baze de date pentru patrimoniul mobil, arheologie, muzee, carte veche și artele spectacolului și a lansat în 1996 unul dintre primele portaluri culturale majore din România.
Din 2011, CIMEC funcționează în cadrul Institutului Național al Patrimoniului ca Direcția Patrimoniu Digital. Activitatea editorială a inclus cataloage, ghiduri, repertorii și lucrări metodologice. Pe Booknation este asociat Catalogul cărții românești vechi și rare din colecția Muzeului București, de Ștefania-Cecilia Ștefan. Profilul trebuie înțeles în contextul publicațiilor instituționale ale fostului institut.