Interviu cu Lichi Andreea, autoarea cărții ”Suflet de porțelan”

E.I. Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ce ne poți spune despre tine?

L.A. Am 20 de ani și studiez psihologia. Sunt un om pasionat de cunoaștere, iubesc să empatizez cu cei de lângă mine și să-i ascult,  și consider că avem puterea de a-i influența pe ceilalți, de a le dărui fericire prin atitudinea, cuvintele si gesturile noastre, de a schimba lucrurile pe care ni le-am dori altfel, prin exemplul personal. Totul e să fim deschiși și să gândim cu  sufletul.

E.I. Care a fost momentul în care ați realizat că aveți o pasiune pentru scris?

L.A. Din 2014 și până acum am acumulat trăiri și am descoperit suferința așa cum puțini o descoperă într-o viață întreagă. Toate stările și sentimentele prin care am trecut fără să îmi doresc mă apăsau îngrozitor. Am căutat o metodă pentru a mă descătușa de răul prin care am trecut, iar scrisul a fost ideea salvatoare. Așa am putut să mă eliberez și am făcut din scris o pasiune tocmai pentru că mi-a fost un sprijin adevărat. 

E.I. De unde a pornit inspirația pentru cartea ”Suflet de porțelan”?

L.A. Nu a fost nevoie de inspirație. Tot ce scrie în “Suflet de porțelan” e real și totodată este experiența pe care eu am trăit-o și o trăiesc.

E.I. Ce îți dorești să transmiți prin cartea  ”Suflet de porțelan”?

L.A. Aș vrea ca oamenii să înțeleagă că viața nu ne aparține în totalitate și că orice acțiune a noastră poate avea urmări grave dacă nu o prevenim sau gândim cum trebuie. Aș vrea ca societatea să fie mai empatică și să nu mai judece după aparențe, să nu mai pună etichete fără să aibă răbdarea de a se documenta corespunzător despre ce se află dincolo de ambalaj. Și nu în ultimul rând, aș vrea ca oamenii să privească dincolo de globul lor de cristal, pe care mulți îl consideră perfect, căci există și realități pe care mulți nu vor să le conștientizeze, iar asta e foarte dureros. 

E.I. Aveți autori care vă inspiră sau totul este din interior?

L.A. Referitor la ceea ce am scris și scriu, totul vine din interior. Însă, consider că fiecare autor pe care l-am citit a fost un câștig pentru dezvoltarea mea personală.

E.I. Urmează o altă carte sau un alt volum?

L.A. Sigur va mai fi o carte. Nu știu când sau despre ce va fi, dar voi continua să scriu.

E.I. A fost provocator să dați viață personajelor?

L.A. Personajele sunt vii, în adevăratul sens al cuvântului. Sunt oamenii cu care eu am interacționat de-a lungul timpului. 

E.I. Cum a fost procesul de publicare a cărții?

L.A. Destul de costisitor. Nu mă așteptam să plătesc atât de mult pentru publicare și nici procentul din vânzări nu credeam că va fi atât de mic, practic atât de infim. Oricum, nu am scris cartea pentru bani sau pentru a-mi vinde trăirile, ci pentru povestea în sine și pentru faptul că atunci când suferința m-a lovit, dacă aș fi citit o carte cu o poveste similară poate nu m-aș mai fi simțit singurul om din Univers. Însă, e mâhnitor că în România autorii debutanți nu sunt mai deloc promovați și sprijiniți. Practic ești pe cont propriu – dacă te implici să îți promovezi cartea, află lumea de tine, dacă nu rămâi un no name, iar ceea ce m-a deranjat cel mai mult a fost că pentru ați publica rândurile trebuie să plătești mii de lei, ceea ce prin alte țări nu se întâmplă.

E.I. Ce sfat ați avea pentru cineva care își dorește să își publice cartea?

L.A. Cu toate dificultățile și dezavantajele pe care le întâlnește în procesul de publicare, din tot sufletul spun să nu facă un pas înapoi, dimpotrivă, să facă doi înainte, căci satisfacția de ați vedea povestea printre rânduri sau a da viață ideilor tale sub forma unei carti este imensă. Practic cartea pe care o publici te definește, e o parte din tine, e ca un membru al familiei sau chiar ca un copil.

E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

L.A. Cei care doresc, mă pot urmări pe contul de Facebook – Andreea Lichi și pe pagina – Suflet de porțelan. De asemenea, cartea poate fi comandată de aici www.libris.ro.

E.I. Ai un mesaj pentru comunitatea BookNation.ro?

L.A. Să investească continuu în dezvoltarea lor ca oameni, în adevăratul sens al cuvântului, cu valori morale de calitate și să nu se lase intoxicați de ideile preconcepute ale altora. De asemenea, să fie preocupați în permanență de fructificarea centralului tuturor activităților – adică de creier, căci așa cum cineva spunea “Conștiința de sine este darul suprem pe care viața ni-l oferă”. Și nu in ultimul rând, să aprecieze și să fie recunoscători pentru lucrurile pe care le văd mici, cum este ridicatul din pat dimineața sau statul cu familia, căci de fapt aceste lucruri mici sunt extraordinar de mari și bineînțeles ireversibile. Din momentul în care le pierzi, nu le mai poți redobândi.