Descoperă 183 proverbe despre muncă și hărnicie, din tradiția populară, despre pricepere, răbdare, rezultate și cumpătare. Colecția adună zicători despre rostul muncii, gospodărire și neajunsurile lenei, organizate pe teme.

Proverbe despre hărnicie și lucrul bine făcut
Despre muncă bine făcută, stăruință și pricepere. Citește și citate despre muncă.
- Cel ce începe multe nu isprăvește nimic.
- La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.
- De te bagi în joc, joacă.
- Cine lucrează, are!
- La treabă se vede omul ce poate.
- Alergătura multă, treaba puțină.
- E și Dumnezeu cu tine.
- Un măgar care-și poartă sarcina să prețuiește mai mult decât un leu care sfâșie oamenii.
- Cine nu învață la tinerețe, va plânge la bătrânețe.
- Ce facem de bunăvoie e ușor de făcut.
- Porcul nu se îngrașă în ajun.
- Dacă n-ai treaba, fă-te martor.
- Nici aurul nu e aur dacă nu-l bați cu ciocanul.
- Omul e făcut pentru muncă, după cum pasărea e pentru zbor.
- Multe mâini fac sarcina mai uşoară.
- Omul face muncă și munca îl face pe om.
- Cine dă din mâini nu se îneacă.
- Omul din munca să când se folosește, cu mai mare silință la muncă se sârguiește.
- Pasărea care se trezeşte devreme prinde râmă.
- Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți.
- Cine tace și face.
- Nădușeala scoate boala.
- Ajută-te și te voi ajuta, lucra și vei mânca.
- Trebuie să spargi osul pentru a suge măduva.
- Întâi furca, apoi argeaua, și celelalte în urmă, niciuna să nu îți scape din mână.
- Dacă nu mergi în pădure după lemne, înțepenești lângă sobă.
- Mergi încet că ajungi departe.
- Nu stă că-ți stă norocul.
- A trage de coarnele plugului
- Cine se scoală cu primele cântece ale prepeliței acela o va mânca.
- Cine sade – rabda.
- Omului cu stăruință toate îi sunt cu putință.
- Lucra boul și mânca calul.
- Cugetă mult și lucra iute.
- Prin muncă şi prin stăruință vei ajunge la dorinţă.
- Vorba multă, sărăcia omului.
- Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci.
- Treaba prost făcută trebuie făcută de două ori.
- La plăcinte înainte, la război înapoi.
- Cine mișcă pișcă; cine stă se usucă.
- Cine tace, mai multă treabă face.
- Grâul nu e ca ciupercile: de nu-l semeni, nu răsare.
- A umblat cât a umblat/Până când în brânci a dat.
- Când te trimite la treaba, mergi și te întoarce-n grabă.
- Cine e vrednic scoate și îmbucătură din gura omului.
- Când te-apuci de câte-o treabă, n-o lăsă fără ispravă.
- Cine-i harnic și muncește,ori e prost ori nu gândește.
- Nimic nu obții fără să te ostenești.
- Moara bună și pietre macină.
- Sârguinciosul se face punte și munte și iese în frunte.
- Fă astfel că nicio oră să nu-ţi treacă fără rod.
- Când munca își face drum, de obicei urmează lauda.
- Cine șade, coada-i cade, cine mișcă, tot mai pișcă.
- Harnicul găsește totdeauna de lucru.
- Bun de gură și rău de lucru. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
- Numai cu vorba nu se face ciorba. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
- Mai bine ceva decât nimic. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
Proverbe despre muncă și rostul ei
În vorbirea populară, munca este legată de demnitate, responsabilitate și folosul lucrului împlinit.
- Muncește până nădușește dacă vrei să spui că bucățele-ți prisosesc.
- De muncit nu te pune să muncești, dar nici la masă nu te cheamă.
- Munca nu știe ce-i rușinea.
- Munca e prima dintre virtuți.
- Ori la muncă, ori la luncă, ori cu porcii după ghindă.
- Omul e dator să muncească, să nu-l găsească moartea șezând.
- Munca sfințește locul.
- Munca e comoara mare.
- Fără muncă nu prinzi nici măcar un pește.
- Nimic nu-i fără osteneală.
- Dintr-o muncă cât de mică, dacă nu curge, tot pică.
- Cine iubește munca ajunge la cinstire.
- Cinsteşte munca câmpului ca să nu mori de foame.
- Nu te bucura la munca altuia.
- Omul muncitor e ca un pom roditor.
- Cum ți-e lucrul, așa și meritul.
- Dacă muncești, nu cerșești.
- Cine muncește în tinerețe, are la bătrânețe.
- Fii cel dintâi la lucru și cel din urmă la culcat.
- Munca înnobilează pe om.
- Munca ți-e blagosloviță, când te ții de ea ai pită.
- Întâi muncă și apoi plăcerea.
- Învățătură la om comoară, și munca cheia ei. Păzește bine cheia, ca să nu pierzi comoara
- Foamea se uită la poarta omului muncitor și nu îndrăznește să intre.
- Bate fierul până e cald, că de se va răci, în zadar vei munci.
- Cel ce munceşte învaţă.
- Cu muncă, şi din piatră scoţi lapte.
- Munca n-a dezonorat niciodată pe nimeni.
- Munca când ți-o cauți bine
- Cu munca și îngăduiala dintîi șoarecelui taie odgonul de la corabie.
- Unde toți de obște muncesc, cerșetori nu se găsesc.
- Meseria e brățară de aur.
- Omul îl cunoști după cum muncește.
- Ciung nu sunt, olog nu sunt, cap, mâini și picioare am, munca e comoara.
- Munca este comoara omului.
- Unii sapă şi muncesc, alţii beau şi chefuiesc.
- A muncit o vară şi a cheltuit într-o seară.
- Lucră toată ziua să ai adihnă noaptea.
- Cine muncetse adesea și greșește.
- Munca e libertate.
- Munca este mama săracilor.
- Pesmetul muncit este mai dulce decât cozonacul furat.
- Unii muncesc până mor, și alții beau cu capul gol.
- Decât să muncești degeaba, mai bine să șezi degeaba.
- Nu e rușinos să muncești.
- Cum muncești, așa ți se plătește.
- Arvunează din vreme pe fericită munca.
- Munca e brățară de aur.
- În ziua lucrului, vine boala trupului.
Proverbe despre rodul muncii și răsplată
Efortul, câștigul cinstit și roadele muncii apar în numeroase zicători.
- Lucru dobândit cu sudoare e mai de preț ca o moștenire.
- Munca e bogată ca Dumnezeu.
- La lucru în coadă, la mâncare în frunte.
- Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun.
- Munca face poftă de mâncare.
- Nimeni nu s-a-mbogățit pe munca cinstită.
- Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi.
- Argat vrednic cine are se cunoaște pe mâncare.
- Studiosul îşi câştigă ştiinţa, sârguinciosul averea.
- Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauți.
- De unde muncești, de-acolo trebuie să mănânci.
- Are ochi, mâini și picioare, poate munci cu sudoare.
- Nici un câștig fără osteneală.
- Omul, harnic muncitor de pâine nu duce dor.
- Cine munceşte, câştigă.
- Rădăcina e amară dar roadele dulci.
- Ce se agonisește prin muncă se păstrează mai cu grijă.
- Cine lucrează, acela se cade să mănânce.
- Cine munceşte, hrană agoniseşte.
- După muncă și răsplată.
- Lucrează de-ngheaţă şi mănâncă de asudă.
- O fi munca grea dar ea te-nvață și tot ea te hrănește.
- Nici pâine fără muncă, nici munca fără pâine.
- Ară, macină, mănâncă.
- Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
- Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja.
- Sudoarea muncii pe mână valorează mai mult decât un inel de aur pe deget.
Proverbe despre timp, chibzuință și pregătire
Munca are și un timp potrivit, iar lucrurile pregătite din vreme aduc adesea folos.
- Începutul greu duce la un sfârșit bun.
- Toamna se numără bobocii.
- Pământul rodește unde mâna muncește.
- Graba strică treaba.
- Harnic ca o albină, strângător ca o furnică.
- Cel ce seamănă puţin, puţin şi seceră.
- Mai bine fă azi tot şi mâine te hodineşte.
- Muncește astăzi ca să mănânci mâine.
- Ziua bună se cunoaște de dimineață.
- Adună vara ca să ai iarnă.
- Pământul,cât de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic.
- Cine e iarna la ogor e și vara la obor.
- Lucrul de azi nu-l lăsă pe mâine.
- Munca pământului e bogăţie.
- Treaba bine începută e pe jumătate terminată.
- Ceea ce vei semăna, aceea vei avea.
- Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
- Cum a semănat, așa a mâncat.
- Cel ce seamănă bucate, scăpă de multe păcate.
- Bogăția câștigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul crește .
- Cine nu lucra vara, n-are ce mânca iarna.
- Cel înțelept își gătește încă până nu flămânzește. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
- Furnica își strânge hrană de cu vară pentru iarnă. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
- Un ceas al dimineții plătește cât trei după prânz. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
Proverbe despre lene și trândăvie
Înțelepciunea populară privește uneori ironic amânarea, risipa de timp și lipsa de inițiativă.
- Munca lungește viața, lenea o scurtează.
- Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.
- Lucrați pe când leneșii dorm, și veți avea bucate să le și vindeți și să vă și rămână.
- După muncă, odihnă plăcere dulce aduce.
- Cine nu muncește să nu mănânce.
- Cine nu lucreazăă vara, n-are ce mânca iarna.
- Cine lucrează, ziua o scurtează, cine lenevește, noaptea o lungește.
- Munca gândește, lenea visează.
- Munca aduce bogăție iar lenea aduce sărăcie.
- Cine nu muncește, cu lipsa trăiește.
- Cine nu muncește, flămânzește.
- Omul care nu muncește, în lipsuri trăiește.
- Cel ce nu lucrează ziua flămânzește noaptea.
- Odihnește-te ca să muncești și muncește ca să te odihnești.
- Cine nu muncește la tinerețe, n-are la bătrânețe.
- A munci nu e păcat, a fi leneş e păcat.
- Munca întărește pe om, lenea îl ofilește.
- Numai cine nu muncește, nu greșește.
- Mai mult valorează gunoiul făcut de muncă decât șofranul lenii.
- Celui care nu muncește pâinea nu-i prisosește.
- Lenea e cocoană mare care n-are de mâncare. — Proverbele românilor, nr. 1589; sursa documentară
- Lenea e începutul sărăciei. — Proverbele românilor, nr. 1591; sursa documentară
- Lenea e ca rugina: ea seacă puterile mai mult decât munca. — Proverbele românilor, nr. 3991; sursa documentară
- Lenea toate le face anevoioase, iar lucrul toate lesnicioase. — Proverbele românilor, nr. 3992; sursa documentară
- Lenea îl face pe bogat să se plictisească și pe sărac să se târască în nevoie. — adaptare redacțională după Proverbele românilor, nr. 1592; sursa documentară
- În casa trândavului e sărăcie lucie. — zicătoare consemnată de Anton Pann; sursa documentară
Ce proverb despre muncă folosești?
Spune-ne în comentarii ce zicătoare despre hărnicie sau lucrul bine făcut ai învățat de la familie.
Frumoase proverbe. Voi le aveți pe cele mai bune. Eu n-am nici unul mai bun ca aste !!!
Da
frumoase proverbe. Am luat un 10 la Limba Română! Multumesc Booknation.ro!
Felicitări, Roxen! Ține-o tot așa 😀