Descoperă colecția noastră valoroasă de proverbe și zicători nemuritoare, adevărate bijuterii ale înțelepciunii populare, care constituie o parte esențială din fundația culturală a poporului român. Această colecție meticulos selecționată îți va deschide o fereastră către sufletul și tradițiile profund înrădăcinate ale românilor, oferindu-ți acces la o lume plină de simboluri, adevăruri universale și lecții de viață transmise din generație în generație. De la exprimări pline de umor la observații pătrunzătoare despre natura umană și conviețuirea socială, aceste proverbe și zicători reflectă bogăția lingvistică și filozofică a poporului român, reușind să capteze esența experiențelor umane comune. Invitându-te să explorezi această colecție, vei avea oportunitatea de a te reconecta cu rădăcinile tale culturale și de a împărtăși cu alții înțelepciunea atemporală care ne ghidează chiar și în zilele noastre.
Proverbe și Zicători românești:
- Cine fură azi un ac, mâine fură un gânsac.
- Are cerul gurii negru.
- Nu pierde vremea ca să nu te piardă şi ea pe tine.
- Fă bine şi aruncă în baltă.
- La vreme de nevoie şi cu lături stingi focul, dar se împute locul.
- Păcatul vechi aduce osândă nouă.
- Darul la timp daruit pretuieste îndoit.
- Ce are în guşă şi în căpuşă.
- În cuibul celui smerit dracul s-a pus la clocit.
- Apa, vântul şi gura lumii nu o poţi opri.
- Dracu’ alb mănâncă p’ăl negru.
- Nu te întinde mai mult decât ți-e plapuma.
- A ierta e uşor, a uita e greu.
- Dar de minte nimeni.
- În inima smeritului şade dracul greceşte.
- Cine se ia după muscă ajunge la bălegar.
- Mai bine mai târziu decât niciodată.
- Drumul spre iad este pavat cu intenții bune.
- Cine dă din mâini nu se îneacă.
- Toată şaga e jumătate într-adins.
- Gura păcătosului, adevăr grăieşte.
- Românului e greu până se apucă de treabă, că de lăsat se lasă repede.
- Sfatul neîntrebat este ca medicamentul neadministrat.
- Lauda în faţă e jumătate ocară.
- Mort, copt, vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă.
- Bate şeaua să priceapă iapa.
- Îşi mănâncă de sub unghii.
- Nu poți face omletă fără să spargi ouă.
- Nu te apleca când vântul e tare.
- Pasul scurt lungeşte viaţa.
- Prostul taie pomul, ca să-i mănânce poamele.
- Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
- Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.
- Să nu spui hop până nu sari groapa.
- Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.
- Omul la nevoie se prinde şi de ascuţişul sabiei.
- Drumul drept îţi pare lung.
- Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegreşte.
- Rădăcina e amară, dar roadele dulci.
- Nu vasul, dar ce pui în el miroase.
- Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă.
- Ochii sunt oglinda inimii.
- Cine se joacă cu focul se arde.
- Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.
- Bine faci, bine găsești.
- O mână spală pe alta și amândouă fața.
- În vremea războiului e mai scump fierul decât aurul.
- Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.
- Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
- La casa omului bun și pisica e vânător.
- Unde-i inimă, acolo-i şi minte.
- Păzeşte-te singur, dacă vrei ca şi Dumnezeu să te păzească.
- Un nebun arunca o piatra in balta si zece cuminti n-o pot scoate.
- Când pisica nu e acasă, soarecii joacă pe masă.
- Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sunt.
- Nu te lăuda celui ce te ştie.
- Înainte de a porunci învaţă a te supune.
- Cine își semnează propria condamnare, nu poate da vina pe altul.
- Când nu ești în pădure, nu striga ursul.
- Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.
- Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
- Baba e calul dracului.
- Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.
- Femeia fără de bărbat e căţeaua satului.
- La toate urma alege.
- Răsare soarele în toată ziua dar nu se şi vede întotdeauna.
- Ajută-te şi cerul te va ajuta.
- Beţia e nebunie cu voia.
- Cine dorește să învingă trebuie să învețe să lupte.
- Omul sfintește locul.
- Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.
- Cioara din mană n-o da pe cea de pe gard.
- A dat în mintea copiilor.
- Corb la corb, nu-şi scoate ochii.
- Omul nepăţit, chiar văzând nu vede.
- Nu te face înţelept în tot lucrul.
- Copiii și oamenii beți spun adevărul.
- Nu tot ce zboară se mănâncă.
- Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc.
- Ochii care nu se văd, se uită.
- Cine se aseamănă se adună.
- Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
- Nu poți opri un val cu palmele.
- Graba strică treaba.
- Prost să fii, noroc să ai.
- Nu pune carul înaintea boilor.
- Cine nu muncește, nu greșește.
- Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.
- Are stea în frunte.
- Obraznicul mănâncă praznicul, iar cumintele nu linge nici blidele.
- Pântecele se satură dar ochii niciodată.
- Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mânânci tot.
- Fiecare pasăre pe limba ei piere.
- Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care pe neştiute te arde.
- Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugu.
- Cuvântul este argint, tăcerea este aur.
- A mâncat la masa vecinei, si acum se vaită de spate.
- Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
- Prietenul la nevoie se cunoaște.
- Când pisica lipsește, joacă șoarecii pe masă.
- Nu lăsa pe mâine ce poți savura astăzi.
- A tunat de i-a adunat.
- Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.
- Nici usturoiu n-a mâncat, nici gura nu-i pute.
- Dracul când a îmbătrânit atunci s-a călugărit.
- A sărit din lac în puţ.
- La o mână de învăţătură se cere un car de purtare bună.
- Cine seamănă vânt culege furtună.
- Nu căuta acul în carul cu fân.
- Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.
- Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
- Vremea pe vreme a născut.
- Hoţ neprins, negustor cinstit.
- Sau taci sau zi ceva mai bun decât tăcerea.
- Cine nu are bătrâni, să-și cumpere.
- Unde omul (se) mulţumeşte, ccolo raiul îl găseşte.
- Are maţe pestriţe.
- Poţi opri vântul, apa şi gura lumii?
- Toţi se plâng de bani,
- Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.
- Au să zică pântecele că a înnebunit gura.
- Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.
- Moartea împacă pe toţi.
- Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.
- Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poţi cunoaşte.
- Moartea le închide gura la toţi.
- Nu-i mult să nu se gate şi puţin să nu s-ajungă.
- Oile ţin capu-n jos de frică să nu le vadă lupu.
- Nu te juca cu focul.
- Mândria vine înaintea căderii.
- Lac să fie, că broaşte sunt destule.
- Dracul toate ar vrea să fie, numai ucenic nu.
- Fiecare are crucea lui de purtat.
- Nu număraţi puii înainte de a ieşi din ou.
- Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.
- Totdeauna desfătarea, are soră întristarea.
- Câinele care latră nu mușcă.
- Femeia frumoasă e pagubă la casă.
- Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască, nici ce să tacă.
- Nu e învăţat cel ce ceteşte cărţi, ci cel ce ştie ce ceteşte.
- Rabdă inimă şi taci
- De morţi, vorbeşti numai de bine.
- Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.
- Brânză bună în burduf de câine.
- Carul gol hodorogeşte.
- Omul ca lumânarea, când luminează atunci se sfârşeşte.
- Apa trece, pietrele rămân.
- Cine s-a fript cu borşul suflă în iaurt.
- La un sac de învăţătură trebuie un car de minte.
- Naşterea omului e pentru aţii, moartea e a lui.
- O vorbă bună deschide orice ușă.
- Scârna, de ce o scormoneşti mai mult, mai mult şi pute.
- A umblat după răgaz, și a dat peste necaz.
- Amânarea e hoţul timpului.
- Vino necazule, dar vino singur.
- Mai rau se sperie cineva din auzit decat din vazut.
- Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.
- Nu judeca o carte după copertă.
- Tăcerea este cel mai bun răspuns la mânie.
- Cine își face patul, așa va dormi.
- Sluga vrednică păcat să fie stăpân.
- Mai bine singur decât cu un prieten rău.
- Omul ca umbra, îndată piere cum îi lipseşte lumina.
- Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
- În vremea necazului se cunosc prietenii.
- A căzut ca musca în lapte.
- Fapta bună nu are laudă.
- În viață nu primești ceea ce meriți, ci ceea ce negociezi.
- Dă bir cu fugiţii.
- N-are de ce lega frica.
- Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.
- Până nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi rana-n spate.
- Dacă pădurea n-a da coadă securei, pădurea n-ar putea fi tăiată.
- Unde e un car cu înţelepciune, acolo sunt două de nebunie.
- Omul îşi schimbă mintea ca o haină în toate zilele.
- Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.
- La buciumul viţei trei vlăstari cresc: unul al sănătăţii, altul al veseliei şi altul al turbării.
- Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul.
- Prietenia este ca vinul: cu cât mai veche, cu atât mai bună.
- Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.
- Fă ce poţi, când n-ai alta de făcut.
- Cine se face oaie, îl mănâncă lupii.
- Cartea bună este ca o conversație cu un om deștept.
- Lasă să te vorbească de rău; pe lună n-o latră câinii?
- Cine râde la urmă, nu a înțeles gluma.
- Cine nu-și respectă trecutul, nu merită respectul prezentului.
- Unde nu-i cap, vai de picioare.
- Cine se porneşte cu graba, se întâlneşte cu zăbava.
- Cine ştie carte are patru ochi.
- Vai de moarte fără râs, și de nuntă fără plâns!
- Albina te duce la miere şi musca la scârnă.
- Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.
- Pe caii cei buni îi mănâncă hamul.
- Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.
- Chipul omului e oglinda sufletului.
- Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.
- E bun de pus la rană.
- Necăjitul aduce ceartă.
- Cine nu-și cunoaște trecutul, nu-și merită viitorul.
- Piatra tare nu se teme de apă.
- Cine caută, găsește.
- Nu există vânt favorabil pentru cel care nu știe unde se duce.
- Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.
- Să auzi, să vezi şi să taci, dacă vrei să petreci cu pace.
- Cine se teme de suferință, suferă de frica suferinței.
- Aurul, trupul femeii îl impodobeşte şi sufletu-i goleşte.
- Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc eu.
- Vinul ești tu, paharul e viața; cum îl întorci, așa se varsă.
- Nu măsura arborele cât timp mai e în picioare.
- Cu sila poţi să iei, dar nu poţi să dai.
- Copilul blând suge la două mame.
- Fuge ca dracul de tămâie.
- Cine caută vreme pierde vremea.
- Mai bine sărac si cinstit, decât bogat si hulit.
- Prietenul vechi e ca vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.
- Copilul când e mic, nu te lasă să dormi. Când e mare nu te lasă să trăieşti.
- Pentru o muscă îţi dă palme.
- Călătorului îi şade bine cu drumul.
- Cine nu are, nici nu poate da.
- Câinele moare de drum lung şi nebunul de grija altora.
- De popă, nu scapi nici la groapă.
- La beţie omul este pisică, maimuţă şi la urmă porc.
- Bogăția fără bunătate este ca ploaia fără rod.
- A făcut-o de oaie.
- Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
- Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porumbiţă fără milă o ceartă.
- Viața este ca o oglindă: îți zâmbește dacă te uiți la ea zâmbind.
- Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.
- Cine râde la urmă, râde mai bine.
- Nu poți acoperi soarele cu un deget.
- Mai bine o pace strâmbă decât o judecată dreaptă.
- Să nu laşi drumul mare pentru cărare.
- Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.
- De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.
- A fi mare nu-i mirare; A fi om e lucru mare
- Numai un pic nu-i bine şi iară-i rău.
- Omul bun la toate e bun de nimic.
- Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.
- Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.
- Păcatul intră râzând şi iese plângând.
- Darul cel târziu nu are putere de dar.
- Mintea românului cea de pe urmă.
- Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.
- Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.
- Decât ar fi un sac de carte şi-o mână de minte, mai bine o mână de carte şi un sac de minte.
- Mai bine un dram de noroc, decât un car de minte.
- Că tu toate mi le faci.
- Ai apucat pisica de coadă, învârteşte-o să nu te zgârie.
- Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.
- Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.
Cunoști și alte proverbe și zicători?
Lasă-ne un comentariu mai jos și îl vom citi cu drag.
