proverbe si zicatori

Descoperă colecția noastră de proverbe și zicători nemuritoare care fac parte din fundația culturală a poporului român.

1. Mai bine un dram de noroc, decât un car de minte.

2. Nu-mi place pentru că-i frumos, ci-i frumos pentru că-mi place.

3. Lac să fie, că broaşte sunt destule.

4. Naşterea omului e pentru aţii, moartea e a lui.

5. Albina te duce la miere şi musca la scârnă.

6. Ca să scapi de fum, de multe ori te arunci în foc.

7. Că tu toate mi le faci.

8. Nu vasul, dar ce pui în el miroase.

9. Unde e un car cu înţelepciune, acolo sunt două de nebunie.

10. Moartea le închide gura la toţi.

11. Cine de oameni nu se ruşinează, nici de Dumnezeu nu se înfricoşează.

12. Ochii sunt oglinda inimii.

13. A tunat de i-a adunat.

14. A ierta e uşor, a uita e greu.

15. Ochii zavistnicului văd şi cele ce nu sunt.

16. La o mână de învăţătură se cere un car de purtare bună.

17. Cine râde la urmă, râde mai bine.

18. Mai rau se sperie cineva din auzit decat din vazut.

19. În vremea războiului e mai scump fierul decât aurul.

20. Vorbele sunt femei, faptele sunt bărbaţi.

21. Moartea împacă pe toţi.

22. Îndoaie-te ca trestia şi vântul nu te va rupe.

23. Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.

24. Ochii care nu se văd, se uită.

25. Are cerul gurii negru.

26. Vino necazule, dar vino singur.

27. Nu pierde vremea ca să nu te piardă şi ea pe tine.

28. Dracul când a îmbătrânit atunci s-a călugărit.

29. A sărit din lac în puţ.

30. Cine dă din mâini nu se îneacă.

31. Lasă să te vorbească de rău; pe lună n-o latră câinii?

32. A umblat după răgaz, și a dat peste necaz.

33. Cel ce pierde drumul e bucuros şi de cărare.

34. Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.

35. Până nu iei şeaua de pe cal, nu-i vezi rana-n spate.

36. Fă ce poţi, când n-ai alta de făcut.

37. Rădăcina e amară, dar roadele dulci.

38. Chipul omului e oglinda sufletului.

39. Nu e învăţat cel ce ceteşte cărţi, ci cel ce ştie ce ceteşte.

40. Cine seamănă vânt culege furtună.

41. Necăjitul aduce ceartă.

42. Hoţ neprins, negustor cinstit.

43. Când te-a înşelat cineva odată, e de vină el; când te-a înşelat a doua oară, eşti de vină tu.

44. Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.

45. La toate urma alege.

46. Trebuie să mănânci un car cu sare cu cineva ca să-l poţi cunoaşte.

47. Femeia fără de bărbat e căţeaua satului.

48. Dacă pădurea n-a da coadă securei, pădurea n-ar putea fi tăiată.

49. La un sac de învăţătură trebuie un car de minte.

50. Toţi se plâng de bani,

51. Vremea pe vreme a născut.

52. Mort, copt, vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă.

53. Vai de moarte fără râs, și de nuntă fără plâns!

54. Copilul când e mic, nu te lasă să dormi. Când e mare nu te lasă să trăieşti.

55. În cuibul celui smerit dracul s-a pus la clocit.

56. Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.

57. Nu-i mult să nu se gate şi puţin să nu s-ajungă.

58. Omul poate povăţui pe altul, dar pe sine niciodată.

59. Cine caută vreme pierde vremea.

60. Omul ca umbra, îndată piere cum îi lipseşte lumina.

61. Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.

62. Nu număraţi puii înainte de a ieşi din ou.

63. Scârna, de ce o scormoneşti mai mult, mai mult şi pute.

64. Nu în mult stă bunul, ci în bun stă multul.

65. Cine ştie carte are patru ochi.

66. Beţia e nebunie cu voia.

67. Tot copacul de la rădăcină se usucă, dar întâi crengile se văd uscate.

68. Amânarea e hoţul timpului.

69. Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.

70. A făcut-o de oaie.

71. Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa.

72. La buciumul viţei trei vlăstari cresc: unul al sănătăţii, altul al veseliei şi altul al turbării.

73. Să nu laşi drumul mare pentru cărare.

74. Călătorului îi şade bine cu drumul.

75. Dar de minte nimeni.

76. E bun de pus la rană.

77. Unde-i inimă, acolo-i şi minte.

78. Înainte de a porunci învaţă a te supune.

79. A mâncat la masa vecinei, si acum se vaită de spate.

80. Cine fură azi un ac, mâine fură un gânsac.

81. Omul ca lumânarea, când luminează atunci se sfârşeşte.

82. Pe caii cei buni îi mănâncă hamul.

83. A dat în mintea copiilor.

84. Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.

85. Unde omul (se) mulţumeşte, ccolo raiul îl găseşte.

86. Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.

87. Dracu’ alb mănâncă p’ăl negru.

88. Ce are în guşă şi în căpuşă.

89. Când pisica nu e acasă, soarecii joacă pe masă.

90. Numai un pic nu-i bine şi iară-i rău.

91. Baba e calul dracului.

92. Rabdă inimă şi taci

93. Până ce rana te ustură, nu poţi uita cuţitul ce te-a rănit.

94. Un nebun arunca o piatra in balta si zece cuminti n-o pot scoate.

95. Darul cel târziu nu are putere de dar.

96. Copiii și oamenii beți spun adevărul.

97. Femeia frumoasă e pagubă la casă.

98. Cine se porneşte cu graba, se întâlneşte cu zăbava.

99. Răsare soarele în toată ziua dar nu se şi vede întotdeauna.

100. Sluga vrednică păcat să fie stăpân.

101. Nu judeca o carte după copertă.

102. Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă.

103. Aurul, trupul femeii îl impodobeşte şi sufletu-i goleşte.

104. Drumul drept îţi pare lung.

105. Carul gol hodorogeşte.

106. De popă, nu scapi nici la groapă.

107. Mai bine să-ţi pară rău că ai tăcut decât că ai zis.

108. Sau taci sau zi ceva mai bun decât tăcerea.

109. Câinele moare de drum lung şi nebunul de grija altora.

110. Nici usturoiu n-a mâncat, nici gura nu-i pute.

111. Prost să fii, noroc să ai.

112. N-are de ce lega frica.

113. Lauda în faţă e jumătate ocară.

114. De morţi, vorbeşti numai de bine.

115. Oile ţin capu-n jos de frică să nu le vadă lupu.

116. Pe toţi să-i asculţi, dar din mintea ta să nu ieşi.

117. Păzeşte-te singur, dacă vrei ca şi Dumnezeu să te păzească.

118. Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.

119. Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mânânci tot.

120. Gura păcătosului, adevăr grăieşte.

121. În inima smeritului şade dracul greceşte.

122. Cioara din mană n-o da pe cea de pe gard.

123. La vreme de nevoie şi cu lături stingi focul, dar se împute locul.

124. Să auzi, să vezi şi să taci, dacă vrei să petreci cu pace.

125. Apa, vântul şi gura lumii nu o poţi opri.

126. Mai bine o pace strâmbă decât o judecată dreaptă.

127. Vântul aţâţă focul şi vorba vrajba.

128. Dracul toate ar vrea să fie, numai ucenic nu.

129. Copilul blând suge la două mame.

130. Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.

131. Au să zică pântecele că a înnebunit gura.

132. Bate şeaua să priceapă iapa.

133. De multe ori necazul îmbată mai rău decât orice băutură.

134. Cine se teme de moarte şi-a pierdut viaţa.

135. Are maţe pestriţe.

136. Fă-te frate cu dracul până treci puntea.

137. Omul îşi schimbă mintea ca o haină în toate zilele.

138. În vremea necazului se cunosc prietenii.

139. Prostul taie pomul, ca să-i mănânce poamele.

140. Poţi opri vântul, apa şi gura lumii?

141. Bucuria şi scârba sunt două surori care una după alta aleargă.

142. Cine se ia după muscă ajunge la bălegar.

143. Cine s-a fript cu borşul suflă în iaurt.

144. Nu te lăuda celui ce te ştie.

145. Brânză bună în burduf de câine.

146. Decât ar fi un sac de carte şi-o mână de minte, mai bine o mână de carte şi un sac de minte.

147. Cine se face oaie, îl mănâncă lupii.

148. Cu sila poţi să iei, dar nu poţi să dai.

149. Cartea bună este ca o conversație cu un om deștept.

150. Omul nepăţit, chiar văzând nu vede.

151. Ura, zavistia şi frica nasc vicleşugu.

152. Mândria vine înaintea căderii.

153. Omul la nevoie se prinde şi de ascuţişul sabiei.

154. Obraznicul mănâncă praznicul, iar cumintele nu linge nici blidele.

155. Pântecele se satură dar ochii niciodată.

156. La beţie omul este pisică, maimuţă şi la urmă porc.

157. Când îi vorbi puneţi trei lacăte: la inimă, la gât şi la gură.

158. Nu te face înţelept în tot lucrul.

159. A căzut ca musca în lapte.

160. Ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşte cum ţi-e portul.

161. Ajută-te şi cerul te va ajuta.

162. Păcatul intră râzând şi iese plângând.

163. Vai de cel ce pe gaie îndată o iartă, iar pe porumbiţă fără milă o ceartă.

164. Fereşte-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă feresc eu.

165. Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz.

166. Fă bine şi aruncă în baltă.

167. Corb la corb, nu-şi scoate ochii.

168. Pasul scurt lungeşte viaţa.

169. Îşi mănâncă de sub unghii.

170. Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.

171. Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască, nici ce să tacă.

172. Darul la timp daruit pretuieste îndoit.

173. Românului e greu până se apucă de treabă, că de lăsat se lasă repede.

174. Făţarnicul e ca un cărbune acoperit care pe neştiute te arde.

175. Fuge ca dracul de tămâie.

176. Prietenul vechi e ca vinul: cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.

177. Porcul îl baţi şi el zice că-l scarpini.

178. Ai apucat pisica de coadă, învârteşte-o să nu te zgârie.

179. Omul când îşi pierde drumul, nu găseşte nici cărarea.

180. Ascunde-ţi ciomagul de câini, că mai rău te muşcă.

181. Toată şaga e jumătate într-adins.

182. Nu măsura arborele cât timp mai e în picioare.

183. Dă bir cu fugiţii.

184. Păcatul vechi aduce osândă nouă.

185. Totdeauna desfătarea, are soră întristarea.

186. Are stea în frunte.

187. Nu te juca cu focul.

188. Lacătul nu se pune la uşă pentru hoţi, ci pentru oameni cinstiţi.

189. Omul rău e ca un cărbune, dacă nu te arde te înnegreşte.

190. Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altora.

191. Mai bine sărac si cinstit, decât bogat si hulit.

192. Pentru o muscă îţi dă palme.

193. Fapta bună nu are laudă.

194. A fi mare nu-i mirare; A fi om e lucru mare

195. Cine se aseamănă se adună.

196. Nu căuta acul în carul cu fân.

Cunoști și alte proverbe și zicători?

Lasă-ne un comentariu mai jos și îl vom citi cu drag.