Teminând de citit ”Copil în Epoca de Aur” de Dan Cârlea, am rămas cu ochii pironiți într-un oarecare punct imaginar, rememorând filmul copilăriei mele.
Mărturisesc că, de o îndelungată vreme, nu mi-am mai simțit sufletul atât de plin. Această carte, în doar șaizecișișapte pe pagini, a reușit să-mi strecoare pe coridoarele felului de a fi nostalgia și bucuria clipelor mărunte, acele fărâme de existență care înnobilează întregul.
Apărută la editura Tracus Arte în anul 2010, cartea ne înfățișează într-un mod pertinent, cu unele tente de fină psihologie, lumea de dinainte de 1989, văzută prin ochii copilului, adolescentului și tânărului Dan Cârlea, la care a fost adăugată o ușoară ironie, sub forma unei succinte concluzii a bărbatului din prezent, dar și a psihologului care știe să plaseze sub lumina corectă evenimentele trăite și simțite într-o epocă în care omul știa să plămădească bucurii din nimic.
Am avut privilegiul de a afla actul genezei acestei cărți chiar de la autor și vă relatez ad-literam, chiar aici, acest lucru:
”Jurnalul Național avea un supliment, Scânteia. În supliment, pe parcursul unui an întreg, s-au abordat chestiuni din vremea comunismului. Iar formatul era unul identic. Am avut rubrică de a povesti niște amintiri din comunism. Astfel am scris articole, fără a avea vreo pretenție literară, acesta fiind și un mare plus – nici o mistificare pentru a avea stil sau ceva. Simplu și autentic, cum am trăit copilărește anii aceia, fără a-i judeca, fără a mă victimiza, căci n-am avut de ce. Când am văzut că s-au strâns destule mi-a venit ideea să le leg într-o cărticică. Cu permisiunea lui Marius Tucă, le-am scos la Tracus Arte…”
Astfel, în această carte, autorul ne dezvăluie, într-un stil aparte convertirea la lumea pionierilor, comerțul practicat în cochilia garsonierelor într-o bișniță riscantă, colectarea de materiale reciclabile practicată în școlile comuniste, nopțile de video unde descopereai lumea de dincolo de cortina de fier…
De fapt cred că ar fi cu mult mai bine să vă las pe voi să descoperiți sau să redescoperiți, asta după caz și vârstă, o lume aparte, cu jalonări și acceptări, dureri și cicatrizări.
Lectură plăcută vă doresc!
Alte recenzii de la Dan Cârlea:
