Romanul „Fereastră spre mâine” este o lectură cu adevărat delectabilă! Introdus în colecţia «Romanul de dragoste», este mai mult decât atât ! Nu este în genul comediilor romantice comerciale şi nu are nimic din literatura cu tentă erotică.
Din punct de vedere al tehnicii compoziţionale, este o povestire în ramă. Cadrul este, într-adevăr, o poveste de dragoste originală, încântătoare, profundă şi cu o proiecţie spre infinit. În ramă se găseşte, însă, o adevărată frescă socială: societatea românească actuală, lumea satului românesc la sfârşitul secolului al 20-lea şi după revoluţie.
Observaţia este profundă şi inteligentă. În prim plan este situaţia sanitară, care-l face pe cititor, ca şi pe eroină de altfel, să rămână sideraţi. Nu lipseşte nici poliţistul, atmosfera de dinainte de alegeri, cu promisiuni mincinoase şi repede uitate, ia. personajele stratificate în notabilităţile satului (primarul, poliţistul, medicul veterinar) lasă în plan secund preotul, învăţătorii, medicii, o răsturnare a valorilor în comparație cu satul de altădată. Nu sunt uitați nici orăşenii snobi. Nu sunt ocolite nici probleme mai delicate: funcţiile înalte ale foştilor securişti, cu care este bine să te ai în relaţii amiabile, micile afaceri ale salariaţilor care-şi rotunjesc veniturile pe căi necinstite. Social-politicul nu este aprofundat, doar menţionat; autoarea nu crede în posibilitatea rezolvării lor.
Mijloacele de expunere: descrierea naturii de la Bradu, o lume mirifică, este plină de poezie delicată; naraţiunea, condusă cu abilitate, cu unele mici surprize care creează suspans, este întreruptă de dialog, care o înviorează. Acesta merge de la replica cu umor fin până la sarcasm. Sunt multe scene care se încorporează în comedii spumoase, la care un cititor dotat cu simțul umorului, poate râde cu lacrimi.
Tot de tehnica compoziției originale ține şi „creația rotundă”: acțiunea începe şi sfârșește în același loc. Cuplul Elvira – Radu este, desigur, deliciul cărții. Dincolo de povestea de iubire, este o poveste despre prejudecăți, despre cunoașterea a ceea ce ești, a ceea ce dorești, a ceea ce vrei sa devii, despre alegeri pe care le faci în viață, despre raportarea sentimentelor la factorul timp, care „deschide fereastra spre mâine”.
Romanul acesta de dragoste, dar şi social, cu care ne-am umplut sufletele de speranța în existența unei iubiri delicate și viguroase, senzuală, dar pudică, ne face să sperăm la continuarea poveștii, la noi și noi romane din partea autoarei.
MONICA IACOB, Profesor emerit
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE www.libris.ro
Alte recenzii de la Simona Mihuțiu:
