Scriitorul australian, de origine engleză, Colin Falconer ne propune în romanul ”Harem” ansamblul lumii islamului privit dintr-un colț aparent mai retras, cu gust de rafinat alcov, printre mătăsoase răstigniri carnale, glazurate cu trădări, decapitări și sfărâmări de destine, toate purtate în numele Cauzei Sfinte a Islamului. Un islam al continuei expansiuni, al spahiilor și ienicerilor, al minaretelor înfipte taman în pântecul creștinătății, al moscheelor care se înalță spre ceruri parcă doar din dorința de asuprire a catedralelor creștinătății.
Este islamul sultanului Suleiman, al cadânelor Gulbehar și Hurrem, al maurului Abbas, al grecului Ibrahim, al Sultanei Hafise și al Sultanei Valide, al eunucilor și al cadânelor prizoniere ale haremului, al erotismului savurat sub dansul parfumurilor exotice.
Metisajul dintre orientalism și occidentalism, trăit sub adierea albastrei și năzuroasei Mării Marmara, aduce drept ofrandă o lume aparte, cu etnii care se întrepătrund cu cea a vechiului neam de nomzai, creând astfel nenumărate povești de viață trăite într-un ritm propriu.
Romanul se bazează pe anumite cercetări istorice, poate nu chiar în profunzime, dar anumite date, precizate în cartea lui Colin Falconer, coincid cu datele din manualele din istorie.
La finalul cărții, cititorul se lasă inundat, dincolo de țesătura aglutinantă a păienjenișului de intrigi, de un dux femina facti, în care Hurrem învinge absolut orice obstacol, dovedind șiretenie și pricepere în manipularea nevoilor fizice, cea care dă Evelor puterea de constrângere a vitejilor care devin atât de vulnerabili în iatacuri.
O carte bună!
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Colin Falconer:
