Cartea aceasta are un bucolic aparte, dezvoltând în sufletul cititorului o feerie în care istorismul și sentimentalismul se întrepătrund într-un tablou frumos pastelizat de către debordanta pricepere a scriitoarei Doina Ruști care pune într-o lumină angelică epoca fanariotă.
Descriptivismul interior și exterior al întâmplărilor desfășurate impulsiv între mit și realitate, se inoculează peste labirintul lăuntric al simțirii într-un colorit orbitor, cu împletituri de romantism furtunos și arhitecturi ale simțurilor alambicate, creionând o lume colțuroasă pe alocuri și totuși molipsitoare, insinuantă și încolăcitoare.
Bucureștiul fanariot de pe vremea lui Pazvante Chioru, în care autoarea croșetează prezentul și trecutul cu anumite derutante sensuri prin intermediul cărora cititorul este îndemnat să citească printre rânduri pentru a descoperi misticismul unei epoci în care basmele și furia istoriei își întinde pânza fantasmagorică a dreptului la neuitare.
O carte altfel în care adevăratul istorism este învelit într-o mantie care își lucește cuvintele și necuvintele prin poezii ale unor trăiri în care Mâța Vinerii, ineditul personaj narator al romanului, înșiruie întâmplări din vremuri care, între atemporal și imemorial, înșiruie basmele realității și realitatea basmelor în jocuri și desene ale unor candelabre înălțate spre templul celest într-un zbor netrunchiat.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Doina Rusti:
