Așteptam de mult această carte și încă nu îmi vine să cred că mi-am făcut curaj să citesc o carte LGBT, pentru că nu este genul meu. Nu am nimic împotriva cu ele, respect alegerea autorilor în conturarea poveștii, însă nu le aleg spre citire. „Strigă-mă pe numele tău” de Andre Aciman a fost însă extrem de mediatizată, a avut parte de un film și parcă tot acest hype m-a făcut să îi dau o șansă, să văd dacă poate să se transforme într-o poveste pe care să o îndrăgesc. Nu am displăcut-o, dar nici nu mi-a plăcut la nebunie. A fost o poveste așa cum trebuie, dar cu multe semne de exclamare și de întrebare, cel puțin pentru mine. Cred că această controversă o face foarte atrăgătoare pentru cititori și știți cum e vorba aceea: „bad publicity is good publicity”.
Citim jurnalul lui Elio, un tânăr de 17 ani care se îndrăgostește de un student al tatălui său, Oliver, cu 7 ani mai mare. Povestea lor de dragoste izvorăște inițial dintr-un sentiment de ură pe care Elio îl simte către Oliver, dar care se transformă într-o adevărată obsesie, simțită pe deplin de către cititor. Deși cartea are o acțiune bine structurată, această formă de jurnal este foarte ușor de urmărit și extrem de complexă în expunerea sentimentelor, pentru că aici Elio „aruncă” toate trăirile sale, sentimentele de vină, iubire, ură, etc. M-am atașat destul de mult de acesta, pentru că este un personaj foarte „nevinovat” ce încearcă să-și suprime trăirile și ceea ce simte din cauza prejudecăților din exterior.
Cartea este extrem de interesantă, liric, cu o acțiune ce curge foarte, foarte frumos și care expune multe scene picante. Cred că i-am greșit încadrarea, este pur și simplu erotică. Este structurată în 4 părți, toate încărcate de veșnicul clișeu pe care îl vedem și astăzi în societatea noastră. Dacă în zilele noastre lumea a devenit mai permisivă și mai open minded, vă puteți da seama ce se întâmplă în Italia anilor ’80. Sunt scene destul de puternice, care dacă nu te relaxezi s-ar putea să dorești să treci peste ele, dar eu nu sunt chiar așa pudică și am încercat să le accept așa cum sunt, pentru că știam ce fel de carte o citesc și nu voiam să renunț. Când am citit prima dată despre Andre Aciman eram convinsă că este francez. Nu doar numele m-a inspirat ci și modul în care expune acțiunea, extrem de liric și de pitoresc. În plus, îi place să și șocheze cititorii și se bazează mult pe elementul surpriză și neprevăzut – **piersica**. 🙂 Dar ghici ce? Este american, total în antiteză cu stilul american cu care m-am obișnuit de ceva vreme.
„Strigă-mă pe numele tău” de Andre Aciman este o carte atipică, plină de erotism, de idei preconcepute, de obsesii, de iubiri interzise, frustrări, frică, dar și zâmbete și libertate. Nu am văzut filmul, nu știu dacă sunt extrem de pregătită să vizualizez ceea ce am citit, pentru că am auzit că acesta este foarte fidel cărții, dar dacă aveți curaj vă provoc să încercați. 🙂
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Andre Aciman :
