Știi zicala nu judeca o carte după copertă? Îmi place să cred că sunt adepta ei, dar ca să fiu sinceră, am ales Depozitul datorită copertei. Am citit 1984 și Minunata Lume Nouă și mă îndoiam că voi găsi o distopie suficient de bună cât să se ridice la nivelul celor două. Totuși, coperta care te duce instant cu gândul la un colet de la Amazon m-a convins. M-am gândit că o distopie care e legată (cel puțin conceptual) de o corporație gigant ca Amazon are potențial.
Acum că am citit-o, nu aș plasa cartea lui Rob Hart la același nivel cu cele două clasice, dar nici nu aș încadra-o la romane SF de duzină. Atuul ei, spre deosebire de 1984 sau Minunata Lume Nouă, este plauzibilitatea lumii descrise. Cartea nu impresionează prin stil, prin personaje sau prin ideile originale conținute, ci prin realitatea revoltătoare că direcția în care ne îndreptăm e similară cu lumea portretizată în carte.
Rob Hart nu ne spune o poveste despre autoritarism sau lipsă de libertate ci ne arată, în linii mari, un viitor posibil.
„Libertatea e a ta până decizi să renunți la ea”
În Depozitul, lipsa de liberate nu e evidentă ca în cartea lui Orwell. E subtilă și, în mod inconștient sau nu, aleasă.
În centrul cărții se află Cloud – nu platforma cunoscută Cloud, ci corporația supremă (echivalentul Amazon), care îți livrează orice ai nevoie prin intermediul dronelor. Cloud deține monopolul într-o lume în care cumpărăturile nu se mai fac fizic, iar angajații săi se înmulțesc pe măsură ce slujbele din celelalte domenii se împuținează și condițiile de trai din afara campusului Cloud se înrăutățesc.
Cloud nu este, ci devine o corporație monstruoasă. Transformarea are loc atât din vina concepțiilor ipocrite ale fondatorului, cât și ca urmare a adaptării ofertei la cerere. Angajații Cloud nu sunt ținuți cu forța, ci din contră: trec de bună voie prin câteva probe pentru a fi selectați. Unii își doresc puternic angajarea, în timp ce alții devin loiali ulterior angajării. Cumpărătorii se bucură de livrarea rapidă. Ei aleg să cumpere de la Cloud pentru că e mai ieftin și mai rapid. Ei aleg să îmbogățească Cloud, în timp ce micile afaceri sunt distruse. Nu doar fondatorul e răspunzător, ci și angajații, cumpărătorii, statul și oricine acceptă să se lase prins în cercul vicios ultra-consumerist.
Deja prezentul începe să semene cu distopia…
Lumea descrisă în carte seamănă suficient de mult cu prezentul cât să te pună pe gânduri, dar suficient de puțin cât să te facă să speri la un viitor mai bun decât cel portretizat. Este impresionant modul în care autorul reușește să îți demonstreze că lucrurile pe care le ai sau le simți acum pot reprezenta începutul unui viitor pe care nimeni nu și-l dorește. Mai jos îți las doar câteva exemple:
- Preferi să faci cumpărături online? Cloud livrează tuturor, prin intermediul dronelor, orice produs. A merge la magazin e considerat periculos după Masacrele din Vinerea Neagră.
- Ai un smartwatch? În carte, oamenii sunt monitorizați prin intermediul unei brățări similare smartwatch-urilor (și absolut indispensabile: nu îți poți părăsi camera, nu poți face cumpărături, nu poți merge la muncă dacă nu le porți). Ele îți măsoară performanța, le arată celor de la securitate unde te afli și cu cine petreci fiecare moment. Cloud nu are nevoie de camere de filmat. Are ceasuri inteligente.
- Vezi cum afacerile mici eșuează din cauza corporațiilor? În Depozitul, Cloud deține un monopol în ceea ce privește livrarea produselor de orice tip.
- Simți că oricât ai munci niciodată nu e destul? Că la cea mai mica greșeală vei fi sancționat? Că obiectivele de performanță sunt mult prea greu de atins? Angajaților Cloud le este măsurată performanța printr-un număr de stele. Dacă ai doar o stea ești concediat. Dacă ai patru stele te descurci excelent. E aproape imposibil să primești a 5-a stea, pentru că mereu se poate mai bine, mai mult, mai repede.
- Ai impresia că uneori muncești mai mult decât trăiești? La Cloud chiar se întâmplă asta, deoarece Cloud e mai mult decât un loc de muncă. Angajații locuiesc, muncesc și își petrec întregul timp liber în campusul Cloud. Relațiile sociale de lungă durată nu sunt încurajate. Munca este mereu pe primul loc.
Personajele
Deja ți-am dat prea multe detalii despre cum arată lumea din Depozitul. Pe celelalte te voi lăsa să le descoperi singur, dacă decizi să citești cartea. Îți mai spun doar câteva cuvinte despre personaje.
Sunt două persoanje principale: Paxton și Zinnia, dar nu te aștepta la un fir narativ romantic bine pus la punct. Scopul lor este, mai degrabă, să îți arate două modalități diferite de raportare la sistemul din care faci parte și un mod de exploatare recirpocă. Fiecare are o poveste în spate și un rol important de jucat.
Capitolele sunt povestite din perspectiva lui Paxton, a Zinniei și a fondatorului Cloud. Acesta din urmă este întruchiparea perfecta a ipocriziei. Pare că suferă de complexul eroului și cu cât îți povestește mai multe despre bunele lui intenții, cu atât o să îl suferi mai puțin. Sau poate te va convinge că are dreptate.
Merită să citești Depozitul ?
Eu zic că da. Dacă ești pasionat de distopii, nu o poți rata pe aceasta. Hart a reușit să creeze din idei care păreau de mult epuizate (corporațiile sunt rele, angajații sunt exploatați, fast-food-ul nu este comestibil, tehnologia permite monitorizarea continua), o poveste credibilă, palpitantă, care te pune pe gânduri cu privire la ce ne rezervă viitorul.
Personal, am fost puțin dezamăgită de final. Am simțit că lipsește ceva, că nu se potrivește cu restul cărții. Ar fi putut fi mai complex, mai diferit, mai bun. Totul poate fi mai complex, mai diferit, mai bun și mai rapid, mai eficient, mai ieftin. Întrebarea este dacă asta ne dorim cu adevărat. Iar dacă da, atunci suntem dispuși să ne asumăm consecințele?
Alte recenzii de la Rob Hart:
