Fanii Young-Adult ştiu că acest gen este variat în autori faimoşi şi cărţi emblematice, însă sunt doar câteva titluri iconice care reuşesc să îţi transmită un mesaj puternic şi să îţi rămână în suflet mult timp, sau de ce nu, pentru totdeauna. Pe lista mea de „all time favorites” se află „Şoseaua Jellicoe” de Melina Marchetta, deoarece m-a impresionat de la primele pagini prin stilul sincer, curat şi liric, având o abordare total diferită faţă de cărţile citite până acum.
„Şoseaua Jellicoe” ne prezintă un personaj foarte frumos conturat, Taylor Markham, o fată de 17 ani care trăieşte într-un internat din Jellicoe, fiind abandonată de mama ei în urmă cu 6 ani într-un restaurant din zonă. Este luată în îngrijire de Hannah, ce îi devine o bună prietenă şi singura persoană faţă de care Taylor reuşeşte să fie ea însăşi. În momentul în care Hannah dispare, viaţa lui Taylor se schimbă şi extrem de îngrijorată, porneşte în căutarea acesteia. Aşa pot rezuma intriga în linii mari, însă pe lângă aventurile personajului principal, avem alte „mini-intrigi” pe care ne putem concentra, cum ar fi lupta pentru teritoriu împotriva „Cadeţilor” şi a „Orașeilor” sau povestea de dragoste dintre Taylor şi Jonah, un personaj la fel de complex ca eroina noastră, pe care sigur îl veţi adora, fiind sarea şi piperul cărţii.
Ce îţi rămâne în minte după ce termini cartea? Nu ştiu de unde să încep… În primul şi primul rând, personajele sunt uluitoare şi îţi devin extrem de apropiate pe măsură ce te cufunzi în lectură. Taylor este o eroină pe care o descoperi treptat, fiind foarte complexă şi greu de descifrat. După abandonul mamei sale, nu a lăsat pe nimeni să se apropie emoţional de ea, păstrând clar distanţă şi punându-şi o mască dură. Hannah a fost singura care a reuşit să o înţeleagă şi fiind persoană care a găsit-o în acea zi nefastă, legătură dintre cele două este foarte puternică. Este extrem de hotărâtă în tot ce îşi propune şi m-a încântat acel simt al umorului ironic, replicile acide dar şi foarte inteligente pe care le oferă. Este liderul copiilor din internat, dar acest lucru nu o încântă în mod deosebit, deorece nu doreşte să atragă atenţia, fiind în largul ei la adăpost, în lumea sa. Totuşi, acest personaj evoluează într-un mod fantastic şi ne arată cât de puternic este pe parcursul călătoriei sale.
În al doilea rând, stilul Melinei este deosebit, elementele lirice făcând lectura foarte frumoasă şi uşor de parcurs. Toate elementele prezentate în poveste au legătură între ele, fiind plasate strategic printre rândurile cărţii. Există două perspective, trecut şi prezent, ce alternează şi care, până la sfârşitul cărţii, închid cercul întâmplărilor prezentate într-un mod impresionant.
În ultimul rând, stările prin care treci atunci când citeşti această carte sunt deosebite şi te ajută să vezi viaţa cu alţi ochi. Temele variate pe care le abordează Melina sunt uluitoare şi extrem de reale şi impactante. Vorbeşte despre dragoste, despre dragostea de frate, de aproape, de colegi, de prieteni, de propria persoană! Te ajută să te iubeşti, să te regăseşti, fiind o călătorie care iniţiază personajele din carte, dar care ajută şi cititorul să vadă cu alţi ochi oamenii din jurul său. Vorbeşte despre lucruri reale, urâte, despre ucigaşi, neglijenţă, abuzuri, dispariţii, accidente, care îţi deschid ochii într-un mod dramatic, dar te fac să realizezi că aceastea se întâmplă în viaţă de zi cu zi şi nu trebuie eclipsate de o ficţiune care de multe ori ne ține departe de realitatea crudă. Nu deschide această carte în speranţa că acţiunea te va menaja şi că totul este acoperit cu un strat frumos de „dulce”. Realismul celor relatate te va impresiona, dar te va maturiza ca cititor şi ca persoană.
Recomand din suflet „Şoseaua Jellicoe” deoarece nu este o carte tipică YA, cu personaje obișnuite şi acţiune liniară. NU! O consider una dintre cele mai bune cărţi ale acestui gen (repet ideea, ştiu, dar trebuie să înţelegeţi clar acest lucru), fiind o călătorie tulburătoare, unde tragedia şi durerea întâlnesc speranţa şi prietenia, unde te indentifici cu personajele şi trăieşti intens fiecare moment, unde plângi, râzi şi vrei să spui tuturor ce lecţie minunată de viaţă ai primit.
Alte recenzii de la Melina Marchetta:
