Constantin Stere – romancierul „În preajma revoluției”
Constantin Stere (1865–1936) a fost romancier, publicist, jurist și profesor universitar, una dintre personalitățile complexe ale culturii române moderne. În literatură este cunoscut mai ales pentru amplul ciclu În preajma revoluției, un roman în opt volume care transformă experiența exilului, a revoltelor și a vieții basarabene într-o construcție epică. A contribuit și la întemeierea revistei Viața Românească.
Copilăria în Basarabia și exilul siberian
S-a născut în 1865 în ținutul Soroca, aflat atunci în Imperiul Rus. Sursele folosesc forme diferite pentru localitatea natală, precum Ciripcău și Cerepcău, iar unele biografii consemnează data nașterii în stil vechi. Încă din adolescență a fost atras de ideile radicale ale mișcării narodnice și a intrat în conflict cu autoritățile țariste.
În anii 1886–1892 a fost deportat în Siberia. Experiențele exilului, întâlnirile cu oameni de origini diferite și peisajele aspre au devenit importante pentru literatura sa de mai târziu. Ajuns la Iași în 1892, a studiat dreptul, apoi a predat la universitate și a îndeplinit funcția de rector.
„Viața Românească” și poporanismul
În 1906, Constantin Stere a fost unul dintre întemeietorii revistei Viața Românească, împreună cu Garabet Ibrăileanu și alți colaboratori. Revista a devenit un spațiu de dezbatere pentru literatură, cultură și probleme sociale. Stere a susținut ideile poporanismului, care acorda un rol central țărănimii și reformelor agrare.
Activitatea sa politică, inclusiv pozițiile controversate din timpul Primului Război Mondial, a generat polemici. A avut un rol important în evenimentele din Basarabia anului 1918 și a participat la viața partidelor și instituțiilor din România interbelică.
„În preajma revoluției” – opt volume de experiență și ficțiune
Între 1931 și 1936 a publicat cele opt volume ale ciclului În preajma revoluției. Romanul urmărește traseul unui personaj aflat între familie, idealuri politice, iubire, revoluție și dezamăgire. În decorurile basarabene, rusești și siberiene, autorul introduce portrete de oameni, descrieri de natură și reflecții despre libertate.
Cartea pornește din experiențe autobiografice, dar nu este o transcriere neutră a faptelor. Personajele, dialogurile și împrejurările sunt reorganizate artistic, iar cititorul trebuie să distingă documentul istoric de perspectiva naratorului. Volumele sunt gândite ca părți ale unui proiect epic amplu, de aceea merită citite în ordine.
Alte scrieri și moștenirea literară
Înainte de roman, Stere a publicat eseuri politice și studii sociale, reunite în ediții precum În literatură și Scrieri politice și filozofice. Importanța sa literară constă și în legătura dintre experiența trăită și construcția personajelor. A murit în 1936, la Bucov, lângă Ploiești.
Cu ce să începi lectura?
Începe cu primul volum din În preajma revoluției, Prolog. Smaragda Theodorovna, apoi continuă în ordinea ciclului. Dacă te interesează istoria ideilor literare, explorează și opera lui Eugen Lovinescu, o altă voce a dezbaterilor culturale interbelice, cu preocupări estetice diferite.
