Formarea și activitatea lui Cornel Țăranu
Cornel Țăranu (1934–2023) a fost compozitor, dirijor, muzicolog și profesor. Format la Cluj în clasa de compoziție a lui Sigismund Toduță, și-a continuat studiile la Paris, unde a urmat cursuri cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen. A predat la instituția devenită Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și a fost membru titular al Academiei Române. Activitatea sa a legat compoziția, interpretarea și cercetarea manuscriselor muzicale.
În 1968 a înființat ansamblul Ars Nova la Cluj. Grupul i-a oferit un cadru pentru a lucra direct cu interpreții și pentru a prezenta muzică modernă și contemporană. A inițiat în 1995 festivalul Cluj-Modern, un alt loc de întâlnire între compozitori, interpreți și public. Cele două proiecte au făcut parte din aceeași activitate de promovare a creației muzicale noi.
George Enescu și lucrul cu manuscrisele
Teza sa de doctorat, Enescu în conștiința prezentului, a fost una dintre expresiile interesului pentru creația enesciană. Cornel Țăranu a lucrat, pornind de la schițele originale, la părți din Simfonia nr. 5, la Caprice roumain și la poemul vocal-simfonic Strigoii, pe versuri de Mihai Eminescu. Aceste contribuții țin de cercetare, reconstituire și pregătirea materialului muzical pentru interpretare. Ele se disting de lucrările pe care le-a compus sub semnătură proprie.
Partituri pentru instrumente soliste
Creația sa cuprinde muzică orchestrală, de cameră și vocală. Pentru a explora scriitura dedicată unui singur instrument se poate porni de la Sonata pentru violoncel solo sau de la Sonata pentru vioară solo. Partitura Cadenze per Antiphona, pentru flaut solo, permite o comparație cu scriitura pentru un instrument de suflat. În Sonata-poem pentru violoncel și pian, relația dintre cele două instrumente oferă un alt punct de intrare în universul muzicii sale de cameră.