Dinu C. Giurescu – istoricul României moderne și contemporane
Dinu C. Giurescu (15 februarie 1927, București – 24 aprilie 2018, București) a fost istoric, profesor universitar și membru al Academiei Române. Provenea dintr-o familie de istorici: tatăl său a fost Constantin C. Giurescu, iar bunicul, Constantin Giurescu. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în 1955 și a obținut doctoratul în 1968. Cercetările sale au cuprins istoria medievală, arta veche și transformările politice ale secolului XX.
Formarea și activitatea de cercetare
La începutul carierei a lucrat ca muzeograf în secția de artă veche românească a Muzeului de Artă din București, apoi ca cercetător în istoria diplomației. A predat istoria civilizației europene la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” și a fost profesor invitat în Statele Unite. După 1990 a predat la Facultatea de Istorie a Universității din București.
Prin îmbinarea istoriei politice cu cea culturală, Giurescu a urmărit felul în care documentele, instituțiile și condițiile internaționale influențează cursul evenimentelor. A participat la sinteze istorice colective, precum Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi și Istoria ilustrată a românilor.
România după război și instaurarea comunismului
Un domeniu important al cercetărilor sale a fost transformarea politică a României între 1944 și 1947. Imposibila încercare. Greva regală 1945 discută conflictul constituțional dintre regele Mihai I și guvernul Petru Groza. Documente privind alegerile din 1946 folosește surse istorice pentru examinarea unui moment decisiv al preluării puterii.
În Cade Cortina de fier. România 1947 (2002), istoricul urmărește sfârșitul monarhiei și consolidarea regimului comunist. Pentru cititor, aceste cărți oferă posibilitatea de a înțelege evenimentele și contextul internațional prin documente și argumente, nu numai prin cronologii.
Alte lucrări și apărarea patrimoniului
A publicat România în al Doilea Război Mondial, Uzurpatorii și De la Sovromconstrucții la Academia Română. A coordonat, alături de alți specialiști, volume ale tratatului Istoria românilor sub egida Academiei Române. Fiecare lucrare trebuie citită în contextul izvoarelor și al perioadei cercetate.
Giurescu a luat poziție publică împotriva demolărilor de monumente istorice din Bucureștiul comunist și s-a implicat în dezbaterile despre patrimoniu. Materialele sale personale și colecțiile documentare sunt păstrate și prezentate inclusiv de Muzeul Exilului Românesc.
De unde să începi lectura?
Pentru istoria României după 1944, începe cu Imposibila încercare și Cade Cortina de fier. Pentru o perspectivă amplă, alege sintezele istorice colective, verificând contribuția fiecărui autor. O lectură complementară, cu altă abordare, poate fi opera istoricului Lucian Boia, care examinează istoria și prin reprezentările ei colective.
